Mersul pe jos.

In Coreea mersul pe jos e foarte popular. Avem si walkerhoolici. Avem si multe cluburi de mergatori. Si eu fac parte din unul, is si un pui de director pe acolo(dau si eu cu parerea pe ici pe colo). Suntem afiliati la IVV(o mare organizatie de mergatori interantionala cu sediul in Germania). In fiecare an organizam festivaluri ,in Seul sau pe insula la Jeju si la munte, in Seorak. Si noi mergem in alte tari sa ....mergem pe jos. Avem si multi prieteni, din toata lumea. Am scris pe blog despre plimbarea mea in China si in Japonia. Acum a fost aici in Seul a 15-a editie a Festivalului International de mers.
Nu am putut sa particip ambele zile, dar am fost in ce ade-a 2-a zi. Si tare m-am bucurat sa-mi vad prietenii din Elvetia , Japonia, Luxemburg si Anglia.
Pai se putea fara Jeni a lu` Pop? M-au sunat sa ma prezint la apel. Si ...tine-te tucaturi si imbratisari de se uitau coreeni ca la extrateresti la noi. Poze am facut, am barfit un pic pe 7 limbi...si START! in cei 10 km de mers.
Usurel sa nu ametim. Apoi ni se facu sete si cum inainte de plecare am gustat din bautura aia de 17 buruieni culese noaptea pe roua de calugaritele helvete, pe drum am sorbit din aplinca de pere a lui Adrian elvetianu`. Bunaaaa... si branza , salamicul si costita afumata.Mama , ca acasa ce mai. Ne canta si din muzicuta ...eu topaiam ...show ce mai! O sa trecem linia de sosire pana deseara. Am pus masa mare pe malul lacului (stati linistiti ca nu am halit lebedele si nici pestoii imensi ce misunau pe acolo). A sosit puiu cu sos iute sau prajit, plus ce aveam noi de acasa pregatit ...asa ca am avut o masa internationala.Kimchi coreean si orez, salam si branza a la Elvetia, ceva de prin Japonia, salata a la romania ....
Si muzica , din fluier, dans in perechi sau solo...si audienta cat cuprinde.
Am pornit iar la drum ca se inchide evenimentul si nu am semnat de sosire.
E frumos sa revezi prieteni de "suferinta"dupa un an de zile. Si sa ne distram asa ...in felul nostru. Au plecat spre Japonia , anul acesta fara mine ca am treaba ,nu am liber nici macar duminicile.
Dar ne vom intalni iar, poate in Romania sa facem o portie de mers pe cararile de acolo.
La revedere dragi prieteni.

Toamna...

Ce frumoasa e toamna!

Si ce plina de roade! Unii alearga de colo colo sa adune roadele campului: mere , pere in panere si apoi in glajurele, cucuruz cu frunza-n sus , barabule in patule, varza grasa in butoaie, fasui in cui , si tot ce a rodit pamintul, altii asteapta oblojiti de griji sa pice para aia ce crescu` in plopu` ala fara sot.

Dar toate is bune, pamintul parca abia asteapta sa se scuture de atata bogatie.

Dar nici mare anu se lasa mai prejos. Ce nu acum se prind crabii cei inclestati, sau crevetii piciorongati?

Pai sa vedeti ce frumos e sa pui saua pe mustang, centura sa fim siguri ca nu o ia la trap fara noi, si...diiii la mare!!!!! Apoi trebe sa ai grija sa te dupa pe coasta de vest , asa ca zici odata :"hais", si ....wow , marea! Adica asa ziici tu , ca apa nu-i!

No , ca nu mai are mare apa zic. Si macar de o fi ramas ceva peste pe uscat, dar in afara de namol si ala gaurit nu e mai nimic. Nu e? Este , ca misca. Und enu incep sa iasa la plimbare crabusori cat capacul de cola, mai incolo ceva scuipa nisip, ma uit ...o scoica ne stuche de numa. Dar cel mai tare e pestele ce merge in coate!!!!mang dung-o !!!! Ma uit , cum mai ,asta ce peste e de sta pe uscat si da din coate????? Mai incolo era un nene ce arunca undita. Fara momeala, ca nu trebuia. Il agata din zbor, de-o aripa. Si cica fac bors bun.

Apai noi am venit sa prindem creveti !

Intram intre lume. Si uite ca vedem restaurante pe mal , ce au bazinele pline de crevetiiii......doamne ce mai misuna !!!!!!! Si madamele care mai de care ne imbie ca acolo e cel mai bun, service pe cinste.Plus ceva bonas.(adika extra peste fara bani)

Mai mergem dam, o tura si vedem lume adunata . Hai si noi(adika eu si sotul) si vedem un bazin mititel cu apa pana la genunchi. Hei! pai aici se prind crevetii cu mana . Sus cracul , sus maneca, jos adidasii. Gata? pai stai dar ce imi vad ochii? Misunau serpii in bazin de numa. Aoleu! cum sa prind io creveti cu serpii aia acolo?

Norocul meu ca au intrat vitejii de copii si au prins serpuitele anghile.

Acum gata! apar crevetii adika garizii de! Semnalul si... in apa cu noi. Nu apuc sa intru bine ca misuna cev asub talpa mea. Chirai odata , dau s aprind ce e ....dar ce garidele sta?Tusti! Si ma apuc sa-l fugaresc tot bazinul ala. Afurisitul , pe cand am zis gata al meu e....zdup! sare excrocul pe mal in bratele unui nene ce astepta cu punga pregatita. Am zis eu degeaba ca e al meu, ca are si eticheta....

Iar ma intorc pe campul de lupta. Si uite ca prind unu de mustati! Na zic , daca nu te-ai barbierit dimineata! Acum alta problema. Pai unde sa il pun? Ca nu aveam pregatita punga. Ma intorc , ma uit, nimeni nu dadea punga . Na , beleaua. Ca mai prind unu . Si tot invartindu-ma , vad ca am buzunare!!!! Ce bine, garizi la buzunar.

Am bagat vreo 6, gata , nu mai incap , se calca in picioare. Am pus stapinire si pe buzunarul sotului.

O vazut un mos ca -s amarita si mi-a dat o punga . Yahoo! La atac! He...dar ce puradeii aia ce misunau printre picioarele mele stateau? Eu ii fugaream , ei mi luau de sub nas.

Dragilor , a fost asa de fain. Sa ma fi vazut ditai paluga cocosata in bazin , chiraind ca ma intepau si gadilau cu mustatile, uda toata, spanzurau hainele pe mine, ca pe sperietoarea de ciori. Dar experienta merita. Ca la Mangalia prindeam garizii cu minciocul, si erau mititei tare, ii cumpara tata la lingura(1 leu lingura de garizi fierti). Astia de aici , mari cat palma. Am uitat de toata criza financiara , de mizeria de la servici si crizele de fete mari ale copiilor. Plus ca urma partea ce amai interesanta ....tigaia cu sare si topaiala garizilor sub capac! Yammyy!!! Ce buni sunt!