Viata ca viata....

Nu imi vine sa cred ce vad la tv acum!!! Japonia e sub ape dupa ce a fost scuturata bine de un cutremur puternic. Cum eram in studio la filmat , cam in timpul cand s-a intamplat, nu am stiu nimic pana seara cand am vazut acasa la stiri. Ma uit la tv si parca vad un film ...ala "Heundae" filmat aici pe plaja din Pusan....
Am acolo in Japonia multi prieteni , pe care ar trebui sa-i vad luna asta pe 25 in Jeju....unde or fi? sunt bine?
Ce e viata asta?? ? Pleci la servici, la scoala, si...vine valul !!! Sau se darama cubul ala de casa in care esti , birou , ...
Si noi care ne luptam intre noi pt nimic ...pt o bucata de pamint iti omori fratele, mama o trimiti la azil pt amarata aia de casa, furi banii mititelui ce a plecat sa ia o bucata de paine...ne masuram "muschii"in lungimea lantului de aur ce spanzura la gat, palmuim pe cel ce din greseala ne-a impins in autobuz incercand sa se urce si el, in orice discutie castiga cel ce injura mai tare si mai porcos, ...
Valul a luat tot, bogat sau sarac, vila sau cocioaba, rabla de 20 de ani sau masina ulta cumparata ieri...
Doamne , nimic nu e etern , al nostru, goi venim si goi plecam!!! S.O.S !!! Salveaza Doamne Sufletele Noastre!!!

Viata ca viata

Suna ceasul...hmm desteptarea ca e atata de lucru...desi e sambata trebuie sa merg la servici. Trezesc fetele, le spal, le imbrac. Cea mare pregateste geanta pentru scoala. Cea mica are doar 5 ani, deci va sta acasa. Noroc ca mini-fabricuta unde lucrez e aproape de casa. Dar azi e program scurt pana la 13.

Ies afara sa vad cum e vremea..wow e o minunata zi de primavara, e caldut , soare... numai bine sa las prichinduta afara sa se joace. I-am dat papusica ei preferata si am instruit-o bine, sa nu plece din fata blocului, are acolo jucarii ...sa se joace si vor mai veni si alti copii. Ma uit la ceas...auoleu tre sa alerg. O pup si ...picioarele la spinare.

Incepe lucru, dam din maini, dam din gura, o gramada de muieri suntem acolo. Dar gandul imi este la fetita, ce o face, sa nu iasa in strada ... dupa 2 ore avem o mini pauza de o cafea. Fuga acasa. Ajung in fata blocului si... si... nu e fata!!! Incremenesc. Ramin intersiza , apoi ...Doamne ce sa fac? unde o fi??? incotro sa o iau??? Eram disperata. Alerg la servici , anunt seful ca mi-a disparut fetita si ma duc sa o caut.

Ies in strada si??? dreapta, stanga , inainte, inapoi....incotro???

Ma duc la Gabita , care era acasa cu fetita ei. I-am zis printre lacrimi ce am patit. Eram nebuna ce mai !

Avem chiar acolo un birou al cartierului nostru. Ne-am dus acolo si in coreeana mea de "balta" le-am zis ce problema am. Au spus ca vor anunta prin megafon de fetita , sa le spun cum e imbracata. Era o mica scufita rosie, in ziua aceea, plus papusa.

Nu ma puteam concentra...ce va zice sotul, de soacra nu mai zic, vecinii, ....mai ales ca-s mama "vitrega"...mastera o alungat-o de acasa!!!! o fi exterminat-o !!! nu ....Doamne unde o fi???

Dar ce bine e sa ai prieteni! Saraca Gabita, a lasat fetita ei cu vecina de jos, si a propus sa impartim cartierul, dupa ce m-am mai potolit un pic " Hai mai , cu picioarele ei scurte cat de departe crezi ca a mers?" Daca a rapit-o careva zis io?

Oricum am luat la rand strazile, ce erau paralele ....Gabita pe una , eu mergeam paralel, ne intalneam in capat si...nimic!!! Disperarea urca spre cote maxime.

Si strigam numele fetei....si cautam o mica rosioara....dar...acolo printre picioarele lungi pantalonate sau inciorapate vad o mica gomoloata rosie ce taraia o papusa dupa ea si plangea :"omaaa....omaaaaa......""

Am strigat...am tipat ...m-a vazut si toata fata ei cea mica s-a umplut de un zambet mareee: omaaaaaa.....Eu ...imi venea sa o omor, sa o ...strang la piept ...sa...nu stiu ce !!!

dar i-am sters lacrima , am luat-o in brate si am plecat spre casa, pe drumul paralel , unde era Gabita, care s-a bucurat ca am gasit-o. Dar eu???

Am intrebat-o unde a fost , cu cine a plecat de acolo, din fata blocului...ea saraca a luat-o incet dupa mine cand eu alergam spre servici, si cum eu disparusem in cladire, ea a continuat sa mearga....timp de 2 ore.

Numai o mama poate sti(fie ea si vitrega ca mine) cum e sa nu gasesti copilul....cate ganduri si cata disperare e in sufletul ei.

Intr-o tara straina, abia buchisand limba , cu legi si relatii familiare diferite, doar dragostea te poate tine , dragoste fata de puii ce ii am in "cuib"...fata de sot...

Si zambetul ei fericit cand m-a vazut...nu-l voi uita niciodata, mi-a raspaltit efortul si stresul prin care am trecut atunci...

A fost ziua mamei...ziua mai e in FIECARE ZI !!!