Toate in acesta lume vor trece , si trupul omului va deveni o mana de pamint(Psalmi 90:10).
Chiar daca avem averi, faima si intelepciune, ne bucuram de atatea lucruri, nimic nu va fi pt totdeauna.
1 Ioan 2:18 " Copilasilor, este ceasul cel de pe urma. Si dupa cate ati auzit ca are sa vina anticrist, sa stiti ca acum s-au ridicat multi anticristi: prin acesta cunoastem ca este ceasul cel de pe urma."
Acest cuvant de avertizare este pt toti credinciosii , dar se pune accentul pe copii. "Copii" aici nu se refera la copii in sens fizic , ci spiritual.

Viata azi

Multe is de zis, dar referindu-ma la versetele de mai jos...
Si vestea care da ocolul lumii cu viteza luminii. In vremurile calului putere era altfel, opinca si copita erau singurele viabile. Cuvantul Bibliei , a fost raspandit cu acea ...viteza. Ca toate vestile de altfel.
Nu mai stiu unde sa ma uit sau ce sa citesc. Numai vesti despre ura si dusmanie, rautate si crime oribile pe primele pagini sau la loc de cinste la stiri. Ne intrebam oare? e sfarsitul aproape? Nimeni nu se mai saluta cu buna sa-ti fie ziua , zambind, ci te injura de la prima ora ca...ai facut sau nu facut ceva, asa doar...ca e la moda sa fii cel mai dur.
Am citit dimineata o stire, ca in anumite aziluri de batrani ., finantate si conduse de biserica franciscana e jale mare. Mor batranii cu zile , mor de foame, de boli si frig. Ca sa se incalzesca dupa ce a scos-o din salon, si sa nu mai ceara de mancare cu:bitteshoon parinte, in magazia din curte, i-a zis parintele sa doarma cu...pisica ca se va incalzi. Si dupa ce a murit a ramas in memoria celorlalti ca doamna cu pisicile. Nu se stie cati si cum au murit acolo, in aceste aziluri din orasele Romaniei.
Dar , oare , a cui parinti or fi acei batrani? Eu mor la gandul ca mama e acasa , cu detoate dar singura aproape, dar ei??/ Uitati de toti acei copii care is prea ocupati , au uitat ca ei inca exista?
Vino Doamne! E la loc de cinste hotia(celor ce le iau pensiile si ii tin in mizeria crunta , infometati si plini de boli), minciuna ca totul e cat se paote de o.k. acolo , indiferenta crasa a tuturor celor carora le-au dat viata, jaful si mai ales toate vin in ...numele bisericii??? Ce e oare biserica? Nu casa Domnului? Daca cel fara rusine a intrat in randul celor ce se dau drept parinti sau preoti sau ce or fi....
Multi citesc ceea ce tine senzational .Adulterul e legalizat la nimel de stat, crima e printesa tv-ului. A fost si o stire ca un om al strazii a gasit un rucsac cu 5000 dolari si i-a inapoiat pagubasului. Doar cativa au dat clic sa citeasca, ....un lucru atat de banal, daca nu l-au si injurat pt ...prostia lui, cinstea e badjocorita cu eticheta de "tampenie".
Si ma intreb singura daca se merita sa mai deschid televizorul. Acum ma uit la jocurile asiatica, si...aici se fura , se cearta , nu mai e sportivitate , nici macar sport , ci banul vorbeste nu?
Ma intreb degeaba , ca nu are cine sa raspunda.

Versete

Luni 15 noiembrie
2Timothy 3:1
Si sa stii ca in zilele din urma vor veni vremuri grele.


Marti 16 noiembrie
2 Timotei 3:2
Caci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani,laudarosi, trufasi, hulitori,neascultatori de parinti, nemultumitori, fara evlavie.


Miercuri 17 noiembrie
2Timotei3:3
Fara dragoste fireasca, neinduplecati, clevetitori , neinfranati, neimblanziti,neiubitori de bine

Joi 18 noiembrie
2 Timotei3:4
Vanzatori, obraznici, inganfati, iubitori mai mult de placeri decat de Dumnezeu

Vineri 19 noiembrie
2 Timotei 3:5
Avand doar o forma de evlavie,dar tagaduindui puterea. Departeaza-te de oamenii acestia.

Sambata 20 noiembrie
1 Timotei2:8
Vreau dar ca barbatii sa se roage in orice loc,sa ridice spre cer maini curate, fara manie si fara indoieli.

Nu am mai scris nimic pe blog demult. Ba nu e timp...ba nu ma pot regasi eu ...si uite ca timpul a trecut. Am inceput sa scriu psalmi pt fiece zi. Nu am mai scris de cateva zile bune. Nu am devenit obsedata de religie, ci doar pot zice ca imi regasesc credinta. De 40 de zile merg la biserica seara pt rugaciune , Daniel prayer , maine va fi ultima zi. Am lipsit , cateva zile, am fost plecata in Japonia, sau nu m-am simtit bine fizic. Dar , m-am bucurat ca mi s-a oferit sansa sa fiu acolo, sa ma rog in felul si pe limba mea, de iertarea pacatelor. Poate nevoia mea de a crede, dar mai ales faptul ca EL exista si e omniprezent, am realizat ca rugaciunile nu sunt vorbe in vant. Mai ales cand te rogi pt altii , isi gasesc raspunsul. Nu am pretentia sa fiu o demagoga, nu impun nimanui vointa mea, dar cei ce vor sa citeasca in continuare acest blog sunt bine veniti.
Inca mai citesc si eu blogurile gospodinelor, sau alte subiecte, voi scrie si despre altele desigur, dar asa cum mi-a zis o prietena draga, tu scrii ceea ce simti tu, ce crezi tu , nu trebuie sa astepti acceptul nimanui.
Si cum in aceasta lume e din ce in ce mai greu sa spui ca esti credincios, pt ca pacatul a devenit un lucru normal si acceptat tacit sau chiar incurajat, sper ca totusi adevarul LUI si speranta sa nu va paraseasca pe niciunul.
Doamne ajuta! tuturor!!!

Vineri , Noiembrie 12
Psalmii 96:5
Caci toti dumnezii popoarelor sunt niste idoli, dar Domnul a facut cerurile.
For all the gods of the people are idols, But the LORD made the heavens.

Noiembrie 11, Joi
Pslamii 96:4
Caci Domnul este mare si vrednic de lauda. EL este mai de temut decat toti dumnezeii.
For great is the LORD and greatly to be preaised;He is to be feared above all gods.

Nov.10 Wednesday

Miercuri 10 Noiembrie
Isaiah:40:8
the grasswithers, the flower fades, But the word of our God stands forever.

Iarba se usuca, floarea se vestejeste, dar cuvantul Domnului nostru ramine in veac!

Versete.

Versetele din Biblie sunt in engleza, nu stiu ce s-a intamplat cu Biblia ce am primit-o de casa. Din nefericire aici nu exista versiuni in lb romana. Dar sper sa primesc alta , cat de curand.

Credinta

De multe ori imi pun intrebari despre credinta. De mica mergeam la biserica, bunica ne vorbea despre biblie, pilde si invataturi. In Romania ne nastem in credinta ortodoxa, suntem botezati de mici.
Dar uite ca intrebarile nu-mi dau pace. Stand si judecand , eu , cu mine, in lumea asta ne impartim in 3 feluri: credinciosi, atei , mistici.
Daca citesc in dictionar cuvantul credincios: care crede in existenta lui Dumnezeu si se conformeaza practicilor religioase.
Ateu:cel care neaga existenta lui Dumnezeu sau al altei divinitati.
Misticism: conceptie ideologico-idealista asupra lumii, la baza careia sta credinta in existenta unor forte supranaturale cu care omul ar putea comunica prin revelatie , intuitie, extaz, mistica.
Definitii ...pe care le iei ca atare sau le intorci pe toate fetele.
Atei am fost invatati in era comunista, desi se mergea la biserica, crede in ceea ce se poate explica stiintific, in stiinta , era ce auzeai la scoala, erai educa ca atare, ma straduiam sa devin o baza de date stiintifice, care imi vb ca nu exista nimic in afara a ceea ce vedem, ce putem explica , ca cerul e atmosfera, cu norii si fenomenele specifice. Ca Raiul e pe pamint, in afara lui nu exista nimic, in cer si pe nori nu zboara ingeri , ci avioane.
La biserica mergeam, ascultam slujba,pupam icoanele, mai ziceam cate un Amin. de Paste eram afara cu gashca de prieteni, povestind pe dupa biserica. Dar rar ne puneam intrebari daca intradevar credem in El. Mergeam ca asa se mergea... Se bateau in cap 2 idei , 2 cuvinte, cel de ateu si cel de credincios. Eram intre sau pe nicaieri. caci in suflet , si nu in minte nu era nimic. Nu avea cum sa fie. Ne bateam joc de cei ce vb de a fi credincios, in adevaratul sens al cuvantului.
In scoala la Constanta , am intalnit o colega, ce mergea la biserica baptista. Am fost si eu cu ea odata...si acum mi-a ramas vie in memorie slujba. Dar ea vb de Isus altfel , nu cerea sa o aprobi, nu ii pasa ca o barfesti. Era altfel. Mai calma, mai ingaduitoare si saritoare sa ajute. Iti vb de iubire, si ma intreb cati stiau la ce se referea ea... Dar am fost acolo si in acea zi se botezau cativa. cantau asa de frumos, am inceput sa plang fara voie. Ma uitam cum pastorul ii baga in bazinul acela , erau imbracati in robe albe...Nu m-a fortat nimeni sa mai merg sau nu, nu mi-au vb de religia lor(de parca nu ar fi acelasi D-zeu). Si asa nu am uitat nici acea slujba si nici pe Luminita.
De atunci am inceput sa ma intreb de ce noi crestinii ne uram unii pe altii...ne aruncam vb grele, ca adevarata credinta e mea ...ba nu ...a mea...Uitam ca una dintre porunci e sa nu judecam si sa ne iubim unii pe altii?
Misticismul, hmmm... In timpul slujbei de la biserica baptista , toti se rugau, cantau, plangeau unii, ridicau bratele catre cer. Noi , cei de "dreapta credinta"ii catalogam mistici. Ca picau in extaz...ca spuneau ca au legaturi spirituale cu EL. Ca ne bateam joc de ei e putin spus. Adevaratul Rai e pe pamint, de ce sa nu ma distrez acum, sa beau, sa ma simt bine, sunt tanara, plina de viata, ce, asta inseamna ca nu-s credincioasa? spune in Biblie sa nu bei? sa nu asculi muzica sau sa nu mergi la discoteca?erau intrebari ce le puneam...si desigur orice raspuns primeam il intorceam in favoarea noastra. Dar am inceput sa-mi pun intrebari...am sau nu dreptate? Luminita mi-a zis:nu scrie sa nu bei, dar sa nu te imbeti da. Si nu cotrazicea pe nimeni ea.
Oricum , inceputul a fost atunci....ca de atunci au urmat multi ani, in lumea asta a "credintei " in care iti este permis orice, in care preotul vrea in guvern , sa-i pupe mana guvernantii si sa faca un pic de politica, biserica e doar pt duminica nu?cateva slujbe citite si un Amin. Noi, cei ce credem , ii vedem acolo si ne umplem de credinta ca tara merge unde trebe. Doar Cel de Sus ne reprezinta. Prin ei.
Acum , incerc sa gasesc ...lumea mistica. Sa ma bucur de miracole ce nu au explicatie stiintifica, sa cred ca ruga mea personala si cantarile mele le aude cineva ce, e acolo printre norii aceia stiintifici, ca EL va vorbi cu mine. Ma catalogheaza mistica, ca-s dusa ...cu capu`. Nici o pb. Nu sunt prea tanara sa ma "pocaiesc" acum? sa ma bucur de acest rai ce e pe pamint?
Libera expresie e doar pt unii , restul raminem in afara legii.

Nov. 9 Tuesday
James 3:2
For we all stumble in many ways. If anyone does not stumble in what he says, he is a perfect man, able to bridle the whole body as well.

Daily Verses

Monday ,Nov.8
Ephesians 5:2
And walk in love, just as Christ also loved you and gave Himself up for us, an offering and a sacrifice to God as a fragrant aroma.

Oare???

Oare credinta e ceva existent??? Oare puterea rugaciunilor e ceva real??? Daca ai credinta in El , atunci crezi ca rugaciunile tale catre El au puterea de realizare.

A plecat de acasa lasind 2 fetite mici in grija sotului. Au adus-o la disperare aventurile lui extraconjugale cu doamne de 2 ori varsta ei (cu plus deci mai batrane ma refer). Venea acasa si nu ii mai placea nimic, copii il oboseau, mancarea nu era buna, ea prea cerea multe, bani pt lapte, pt mancare, lui abia ii ajungeau pt distractie ca de..obrazul subtire cu cheltuiala se tine.

Dar cand a inceput si sa ploua cu pumni , cu injuraturi si batai dese, nu a mai rezistat. A plecat ... cu sufletul greu , cu lacrimi in ochi. Legea nu era de partea ei, o straina in tara straina, fara drepturi mai multe ca un caine de batatura...

Nu stiam ce e cu ea, pe unde e, cum ii este, dar vedeam copii in fiecare zi, si stiam cat de mult ii iubea si i-a dorit. Era mai bine pt ea ....daca bine poate fi departe de tot ce iubesti , ai iubit...

M-am asezat in genunchi si am inceput sa ma rog pt ea, acasa, la biserica, pt a veni inapoi , acasa la copii... M-am rugat cu credinta in sufletul meu ca ceea ce fac e bine, ca el va uita de iubitele lui si ca vor fi o familie iar, copii vor striga iar mama si vor rade iar...

Dar...oare ???da ea este!!! e acasa, cu copii de mana!!!! Doamne ce m-am bucurat!!! si ma intrebam. Oare rugaciunile mele au avut aceasta putere? A zis ca ...a simtit brusc ca trebuie sa vina acasa, ca ii ie dor de copii...Era iar bine, pt copii , pt ea, eu ma minunam inca. Deci da!!! Credinta da putere rugaciunilor ce pornesc din inima , rugaciuni pt un suflet in distres.

Dar!!!! Dar!!!

E noapte....se aud batai in usa. Sotul nu era acasa...Oare cine o fi in puterea noptii? Aud o voce ce ma cheama, era ea, prietena mea. Deschid repede si....si....Doamne ce e cu ea? sangele ii curge siroaie din nas, hainele is rosii, naclaite, parul valvoi, ochiul... abia ma vede cu el !!! NU pot crede ce vad. El, cel spasit , cel vinovat , a batut-o asa si i-a aruncat hainele pe scari sa plece. Doamna de juma de secol o fi vrut mai mult , nu mai voia rivala , chiar daca era cu acte in regula si copii ..

Numai el stie ce a fost , dar am vazut ce a facut. Am ajutat-o sa se spele, i-am dat haine, am plans cu ea... nu putea ramine la mine caci era primul loc unde o va cauta. Dar...dar ...a venit ceva la ce nu ma asteptam, ce m-a pus mult pe ganduri. M-a intrebat ea: OARE rugaciunea ta la ce a folosit???am venit acasa , l-am iertat, si acum? pt asta te-ai rugat si m-ai adus inapoi???

M-a lasat fara grai si fara raspuns.

Doamne!!! iarta-ma prietena draga ...Iarta-ma Doamne! ca nu am stiut ...

De atunci ma intreb daca e bine sa ma rog pt altii, daca rugaciunea mea le va aduce binele asteptat....Totusi ma rog Lui sa faca EL asa cum crede ca e mai bine, caci Calea Lui e cea adevarata si buna.

Dumnezeu sa ajute tuturor celor ce cred si se roaga Lui!

Jump Guro!!!!

Asa se in tituleaza festivalul ce tine 3 zile in zona noastra.Jump Guro ! Guro este un cartier daca pot sa-i zic asa , sau un sector al capitalei Seul , zona industriala , unde muncesc si locuiesc multi straini. Daca mergi pe strada in zona aceea auzi nu coreeana vorbindu-se , ci chineza in majoritatea cazurilor. Muncesc , locuiesc , se distreaza acolo, la karaoke sau prin baruri .

Dar ce se inampla la acest festival? De toate. Maratonul cravatei, aici alergi imbracat la costum si cravata, se adreseaza domnilor ce stau prin birouri si fataie vreo hartie sau nu-si iau ochii din computere.. Se prepara mancare , si cum cartierul e infratit cu Franta, ai parte de ceva creppe suzette sau fripturele, plus alte delicatese coreene ce se papa ad-hoc, la botul calului. Pe scena de langa malul raului se urca si coboara , daca nu uita !! nume celebre ale muzicii coreene.Apoi sunt fel si fel de jocuri... Dar ce s-au gandit ei? sa puna si strainii la ...munca , si au organizat un concurs de interpretare muzica coreeana. Oooo.... Ne-au invitat si pe noi, ca doar locuim aici . Asa ca intr-o duminica a fost preselectia. Tulai Doamne !!! numai 107 concurenti s-au prezentat. Doamne!!! cum tipau cate unele, se mieunau altele, un nene a venit ametit binisor si a facut un circ acolo de am ras cu lacrimi. Unu a facut scandal ca nu-l lasa sa cante la fluier desi i-au spus ca nu e pt instrumente concursul... Chiar daca am avut nr 12 , si am cantat repede, a trebuit sa asteptam sa vedem cine vor fi finalistii. Uraaa!!!! dupa mai bine de 3 ore am aflat ca vom urca pe scena pt finala.

Asa ca duminica urmatoare la ora 4 a inceput marea aventura. O multime de oameni in parc in fata scenei. A fost intai un mini program de dansuri traditionale chinezesti prezentat de trupa formata din ...chinezoaice.ha ha... De data asta am avut nr 4. Acolo pe scena ne acompania orchestra televiziunii, iar juriul era format din muzicieni si interpreti . Am cantat numai prima strofa...ne-au luat un inerviu si...uite ca vine un mosneag ce deschid eportofelul si ne da cate 10 mii de woni. Ooooo....zice ca i-a placut cum am cantat si ca e fanul meu. Am mai avut si alti fani care au scris pe pancarde :Jeni , succes , win !!!!Sarangheio...

Dupa ce juriul a deliberat, ne-am urcat pe scena toti. Am uitat sa zic ca din cei 107 candidati prima oara doar catva am fost din alte tari, restul mama China. Si acum la fel, din 12 finalisti , 7 au fost din China. Ei dar locul 1 a fost pt doamna din Mongolia ce a cantat f frumos o melodie de rock. Noi, eu si Madalina am luat premiul de popularitate. Plus 200 dolari premui in bani. E un inceput... Timp pt repetitii nu prea am avut, Mada fiind eleva , eu profesoara, ea in Ansan , eu in Guro...Poate data viitoare vom fi mai pregatite .

Oricum ...felicitari tuturor.

Si populare am fost pt ca costumul nostru a fost un punct in plus. Toti le-au admirat si pozat.

Ne-a stat bine, am dansat , am cantat am facut admosfera, doar e festival nu? Plus ca ne-am facut cativa prieteni noi , straine de tara ca noi.

Cam asa a fost la concurs....

Sikirica a venit de afara cu ceva in gura. Si a dus la cei mici...care s-au speriat si au fugit dar apoi au inceput sa ...omoare verzitura!!!

La revedere...

Daca intr-o zi cu soare am gasit 2 pui de pisica parasiti de cineva in mijlocul intersectiei, acum i-am dat spre adoptie. Dar nu imi este usor. Si acum ma intorc ca mi se pare ca miauna , sau ii vad dormind in patutul lor. Ca de multe ori ii puneam acolo si ma trezeam cu ei langa mine , de imi era frica sa ma intorc sa nu-i strivesc. Sotul meu a scris pe site ca avem spre adoptie pisicute, am si uitat de anunt ca nimeni nu i-a dat importanta o luna. Ne-au intrat la suflet si am zis ca le facem buletin pe adresa noastra. Dar in ziua in care am decis aceasta , a sunat celularul. Am zis ca sa vina sa ii vada. Dar baitul cand a vazut pozele gata. Ii ia. Pe amindoi, atunci am zis ca da. Am asteptat da de s-o razgandi, dar seara a venit pregatit sa-i ia. Se agatau de hainele mele si mieunau...mi-au dat lacrimile. Nu ii voi mai vedea, desi a promis ca ne va trimite poze cu ei din cand in cand. A mai avut pisica a zis baiatul , e singur necasatorit si ar vrea sa aiba un sufletel . Sunt amindoi asta e bine ca tare frumos se joaca amindoi. Dar curios, pisicile cele mari acum ii cauta prin casa, dupa mobila , miauna si asteapta sa raspunda, ele care le scuipau si sasaiau ca nu le vor...acum se pare ca le simt lipsa la cei mici.

Miau...unde sunteti oare? Mi-e dor de voi !!!!

La concurs.

Duminica a fost la Jeoju festivalul de gatit . Da...pai acolo au multe produse pe care vor sa le promoveze national si nu numai. Orez, cartofi dulci, alune, vinete, etc.Si organizeaza acest concurs in cadrul festivalului. Deci ...anul acesta au fost 3 grupe: studentii de la colegiile de profil, cetatenii straini,si doamnele si domnii ce fac de mancare ...acasa. Adik oricine. Preparatele trebuie sa contina ceea ce promoveaza , adica orez, cartofi, vinete... Eu am fost in juriu la sectia straini. Nu am avut decat 24 de concurenti(studentii au fost 64 de echipe si restul vreo 45 echipe, deci noi am scapat mai usor, am fost 2 in juriu , eu si profesoara de la colegiu din Jeoju). Timp de o ora si ceva au trebuit sa finalizeze preparatele. Va zic eu ca au facut treaba buna. Si Romania a avut 2 concurente, Nina si Madalina. Au facut salata de vinete, prune umplute cu orez dulce si chisca cu orez. Au mai fost din China , Japonia, Tailanda, Cambogia, Vietnam. Unele preparate au fost delicioase si frumos prezentate, altele nu prea aveau nici un gust. Dar toti si-au dat silinta sa faca treaba buna.Cum a contat mult si ideile inovatoare cat si usurinta prepararii am decis castigatoare echipa din Vietnam. Si fetele noastre au luat premiu 3. Au fost premii in bani , plus in produse. Si toti concurentii au primit cate 100 dolari pt materia prima ce au folosit-o. Ca nu ia costat atat, nu a contat , nimeni nu le-a cerut bon de casa.

Studentii mei din Jeoju au luat premiul 3 si 1. Felicitari tuturor!

In afara de concurs au fost si ...mini concursuri pe scena. Unde Iulian a castigat la intrebari , iar Madalina la ....guitzat! asa ca au plecat si cu 5 kg de cartofi dulci si cateva pungi cu arahide. Apoi a fost concursul de interpretare muzica usoara pt. coreeni si straini(care s-a tinut din nefericire a doua zi si nu am participat).

Frumos organizat. Si buna idee . Ca in afara de prezenatrea cu vanzare a produselor sa organizeze si alte activitati. Am vazut ca primeau un buletin copii si batranii ce veneau acolo, cu rubrici pt anumite activitati. Participau la ele(ex:sa faca un zmeu, evantai, sa dea sa pape la animalutele ce erau in mini ferma de acolo....etc)primeau o stampila pt fiecare rubrica si pe baza buletinului acela primeau 1 kg . de orez. Multa lume cumpara si produse, erau mai ieftine, iar pt cele ce aveau vreo 10-20 kg. le trimiteau acasa la cumparator.

Din nefericire a inceput ploaia si nu am putut participa la alte activitati.

Dar am facut comparatia cu festivalul de la Fancel. Unde nu s-a inghesuit sa participe aproape nimeni la cele cateva concursuri organizate. Si unde din nefericire nu exista nimic organizat pt strainii ce locuiesc acolo, in Mures si pe valea Gurghiului. Ca am auzit ca erau, din Japonia, Italia...ar fi fost interesant sa-i vad facand un botz de mamaliga!!! Aici toti au fost incurajati sa vina imbracati in costumele nationale, acolo mi s-a dat de inteles ca nu ar fi o idee buna sa ma imbrac in cel coreean.(!!! de ce oare???) Multa lume aici, copii si batranii aveau partea lor de activitati la care participau pt placerea lor si...1 kg de orez! Strainii aveau si ei partea lor de participari, la gatit , muzica , concursuri pe scena (care aveau f. mare participare mixta si castiga care ajungeau primii sus). Nu erau numai pt straini , restul erau pt oricine avea curajul sa participe.

Partea buna este ca au fost diplomati veniti care au gustat produsele, le-au placut , si companii din tarile respective au incheiat contracte cu cei de acolo. Deci se merita nu?

A fost o zi plina de evenimente, eu am degustat o gramada de preparate(unul a fost atat de iute de mi-au dat lacrimile si mi-a luat gura foc ). Nu prea am avut timp sa particip si la celelalte activitati . Dar a fost reconfortant, am mai scapat de stresul orasului , si ...am orez pt o juma de luna cadou primit acolo.

Pe cand si acasa festivaluri unde sa nu fie numai muzica pe scena , mici si bere , dar unde sa poata fi antrenati si cei veniti acolo , ca oricum iti faci masina opturi pana ajungi pe platou. Pacat !!!

Eu sunt mic si pap laptic...

Imi place lapticul...dau din urechiuse si codita de placere. Yammm...

Apusuri de soare. La Toaca si dealurile Clujului.

Fam Turc, domnitele ...si Michael. Din pacate nu am nici o poza cu Dj Delta, e cam scump la vedere...

Casa bunicii in Diviciorii Mici. Mihai si Romeo Turc la Taga , la o bere , f. frumos acolo.

La Cluj

Eee, dealurile Clujului...pai ma sui in dealul Clujului...sa vii sa vezi!!! Am ajuns si la Cluj. Frumos oras.

De la Beius am luat ...un nene ce nu a vrut sa plece pana nu i-am platit toate locurile din masina, desi s-a mai urcat un baiat. A fost bine pana la intrarea in Oradea. Acolo a inceput circul. Masina din spate ne claxona...si al meu sofer a inceput tirada injuraturilor, a deschis usa s-a dat jos sa-i dea o lectie celuilalt ca si-a permis sa ne claxoneze(desi omul avea dreptate ca mergeam pe mijloc )acolo in mijlocul intersectiei. Doamne ce injuraturi si ce ridica pumnul!!! L-am strigat ca sa nu uite ca nu e singur , ca la banii ce ii dau nu am nevoie si de circ, dar sa mai merg pe la politie ca martor. Ei dar ...cica pana acolo am platit , desi vb a fost pana la gara. Alti bani, alta distractie. Si ca sa nu ma enervez si eu , am zis ca nu ma intereseaza motivele lui de a fi nepoliticos ,sa ma duca la gara ca pleaca trenul. Am ajuns la fix sa iau bilet si sa ma sui in rapid. In vagon, mirare mare. Pai rapid modern zic io, ca la mijloc era stil ..bou-vagon, ca la personalele din -nainte. Cum ostile stau fata in fata...am intrat in vb cu tinerii ce mergeau la mare. Si ei mi-au dat orarul microbuzelor ce circula in Beius, data viitoare sa fiu pregatita.

Am ajuns in Cluj. Si ma astepta varul in gara , asa ca am terminat cu peripetiile.

Clujul are de toate. Am vizitat catedrala, gradina botanica, malul Somesului(cu dj Delta am fost , si prin marele parc din oras, de... sa vedem cat de faine is ardelencele, ca dj e din Campulung Moldovenesc). Si uite ca am reusit sa vad un alt coleg al radioului, unul care mi-a cam dat de furca, si care mi-a zis ca emisiunea mea e ...buna, dar...asa ne-am cunoscut, pe net. Dar in realitate , Dj-ul e un baiat cat se poate de exigent in privinta a tot ce face. Si face bine ce face, pt ca ii place. Pune mult suflet si daruire, este un prieten virtual minunat(pai nu degeaba ne certam pt. el , eu si ascultatoarele care cica au fost primele candidate). Iti doresc mult succes in continuare daraga Dj Delta.

Am fost apoi in Gherla. Multe amintiri ma leaga de acest mic orasel, unde am rude si prieteni. Dar nu puteam sa nu trec pe la vara pe acasa...tot pe malul Somesului, Doamne cum trec anii....Mihai e la pensie, e bunic deja, iar verisoarele ,carora la dadeam sa pape cu biberonul , au copii acum marisori. Si pana in Diviciorii Mici am fost, sa punem o floare la mormantul bunicii mele, si nu numai.Ca atat mai avem acolo, cruci si o casa ce sta intr-o rana. Nu pot sa nu vad acele locuri, fac parte din viata mea, am fost acum, dar cu gandul inapoi...cand traiau toti cei dragi noua. Am papat pere varatice, lipcii cu branza....dar din pacate nci un bivol nu se mai arata la apus pe ulita, ce bun era bulzul cu lapte de ghibolita!!!!

In drum spre Cluj , am oprit sa bem o bere. Si cum a inceput taragotul sa zica cu foc, a trebuit sa facem un dans, ce dor mi-a fost de o invartita!!!

La Cluj , dupa ce am facut o emisiune traznet cu Dj Delta, am fost la discoteca, cu varu, ce nu a uitat timpul petrecut la baluri prin satele vecine, si Diana (ce frumos e la 18 ani...) sa nu uit de Dali , o frumoasa d-soara din acelasi an...18.

Au!!!distractie , muzica, dans. Am facut cunostinta cu lumea muzii de acolo(dj-ul nostru are ..relatii de!!!) Frumos a fost, doar ca nu am auzit vreo 3 zile mai nimic. Rockul inca imi batea in timpanele ce au fost gata sa ma lase... Desigur ca nu puteam sa plec si sa nu fac emisune cu Fam. Turc ,care m-au uimit prin compexitate. El, barbat bine , dar plin de romantism , un poet ce mai, recita de numa...ea , o mama si prietena , plus bucatareasa minunata. Fetele: Diana , tineretea in puterea cuvantului, Teo, o mini printesa. Sa nu uit de ...Michael , motanul cel negru ce a fost adoptat in ziua in care a murit regele muzicii pop.

Frumos acolo , pe dealurile Clujului, unde natura si-a facut pe deplin datoria. Am plecat cu regrete ca timpul trece asa de repede langa oameni minunati.

Partea a doua...

Cam asa este...daca mai ajung sa o scriu, caci in ritmul in care am ajuns la Lipova...Dar va spun eu ca fara peripetii , orice vacanta se pierde in praful uitarii. Dar am ajuns in gara la Radna, si de acolo, peste malul apei ajungi in Lipova. Mami Neli a venit cu bicicleta, rucsacul in porbagaj si ....colindam Lipova pe faleza, prin parc. Bunicii cu nepotei acolo, liniste multa si raccoare cat de cat. Nea Gheo, era undeva prin preajma , ne-am gasit usor, si usurel catre casa. Frumos orasel. Are o manastire frumoasa , care de hramul Sf. Marii este arhiplina. Si am vazut si vechiul bazar, ce inca mai pastreaza un iz de trecut printre arcade.

Am servit o cafeluta, ne-am tras sufletul si povestit peripetiile. Au venit vecinii de alaturi, care doar ce au avut nunta, frumosi amindoi, si am plecat impreuna la baile Lipova. Mami Neli mi-a povestit despre ele , ca erau renumite in strainatate, ca aveau multi pacienti si din alte tari, apa de acolo avind calitati magice.Dar se pare ca cel ce a cumparat acum , a desfiintat baza, a inlocuit apa din bazine cea minerala , cu apa normala. Si vinde apa la sticle...sa faca in ban omu`. Deci nu mai exista nik...si cat asteptam sa plec cu genunchii de pustoaica de acolo... Ne-am balacit , am facut inaugurarea costumului de baie. nici la terasa nu prea s-au inghesuit sa ne serveasca cu bere si mici, dar nu am vrut sa ne stricam ziua..

Apoi acasa , dupa ce am terminat cu povestile, am facut o emisiune frumoasa la radio , live cu fam. Gheorghe. Pai, domnul ne tinea isonul, dansa si ne spunea bancuri... frumos a fost, ma simteam asa de bine. Nu ne venea sa dormim, asa ca am trecut la un pahar de vin negru in faimoasa bucatarie unde mami face toate minunatiile, multe dintre ele impartasite si ascultatorilor la emisiunea "va poftim la masa".

Din pacate timpul nu era in favoarea mea, si a doua zi trebuia sa merg la Beius. Dar cum??? Am intors pe dos toate variantele. Si uite ca vine vecina Maria , din Bocsig sa ma vada, io marea '"vedeta"... Si printre altele a auzit de marea dilema si intrebarea secolului. Si cum domnul a venit sa vada ce face doamna atata de nu mai vine, ce a zis pai...hai la Bocsig sa vezi si casa noastra(mami Neli de ceva ani tot merge si nu mai ajunge acolo in Bocsig, ce noroc sa vin io pe acolo...), si cum are un frate in Beius pe care nu l-a vazut cam de mult, mergem acolo!!!si uite asa fara sa ne gandim macar . am pus bagajul si ..la drum. Wow!! asta da omenie zic eu. Ca doar Beiusul nu e dupa colt. Doamna Maria a zis ca a trebuit sa vin eu sa scot lumea din rutina...ha...ha... am ajus acolo am vazut casa, frumos e acolo, am mancat prune din gradina. Si in drum spre Beius am baut apa minerala cu gust de sulf, ceva nou pt mine, care aveam apa sulfuroasa la mare , dar nu era minerala. Buna pt multe afectiuni, trageau masinile pe margine si umpleau bidoane si canistre cu apa aceea. Tot drumul am cantat , eu mai mult ascultam si ma minunam cate cantece vechi pot asculta live.

Si ...cum continuarea am scris-o deja acolo in postarea "la Adi"...

Nu am gresit numind-o pe Neli din Arad mami. O femeie extraordinara. Cu dor mare dupa cele 3 fete, care sunt departe, o femeie care stie sa aline suflete sa fie o ...mama. Iar nea Nelu...e ceva de neuitat, ce mai, o fam. care iti face placere sa te intalnesti din nou.

Si sper ca ne vom mai vedea...pana atunci toate cele bune tuturor celor din Lipova.

La Lipova.

Am inceput sa scriu despre periplul meu prin Romania. Si am fost si la Lipova. Oooo ...dar nu asa de simplu. Pai nu...

Am zis sa merg cu trenul de la Simeria la Lipova. Nu e asa de departe, mami Neli ma astepta in gara. Bun. Ma duce Jean cu masina pana in Simeria din Calan, cu nepotica dupa noi. La ora 16 :42 pleca Acc. Simeria -Arad. Bunnn...avem inca 10 min. Iau bilet, iesim afara la o inghetata si ii fac o poza Madalinei sa se vada si trenul ce era in gara, 3 vagoane si o locomotiva. Asteptam sa anunte trenul, ca la linia unu cum scria acolo nu era nik. Dupa gardul de sarma linia 2 sau 3 erau cele 3 vagoane. Ei , e Acc. zic eu, anunta plecarea. Cu gandul la asta si cu pupaturile de rigoare , vad ca cele 3 vagoane se scurg pe linie, fara sa suiere locomotiva macar si fara calatori, si in ultimul vagon unul ce se urcase pe scara radea ...de mine.!!! Mai , nu o fi asta trenul? Mergem in gara intreb la bilete, doamna f . revoltata zice ca de unde sa stie ea cum arata trenul ce pleaca spre Arad. Pai nu se mai practica anuntarea trenului zic eu? Ea da bilete si atat. Ce daca a plecat de la alta linie, era singurul tren nu? Nici cel de la informatii nu are in obligatii sa anunte trenul. Acum Jean zice:soro nu te enerva ca ...ai trenul in poza!!! Am ras de zicea cea de la casa ca-s nebuna (de oftica c-o plecat trenu!!!) Acum ce sa fac? alt tren nu mai era decat pana in Savarsin(care habar nu aveam unde e...)si de acolo ce fac...ca nu erau legaturi deloc, dar a doua zi dim. era rapidul ce venea din Mangalia. Si mami Neli care ma astepta ...Sa dau biletul inapoi , nu mai primeam decat vreo 80 % , au , de ce zic eu? Pai ce e vina mea ca nu te-ai suit in tren zice tipa. Am rezolvat, ca am schimbat data si am platit numai locul(ca ala de azi s-o ...expirat) si diferenta ca cel de dim. era rapid. Sun si anunt vestea cea mare. Ca vin maine. Bine ca nu apucase mami Neli sa plece spre gara.

Mirela , vara-mea a ras sa moara, cand a vazut ca ma intorc iar la ea. Si ca am ramas cu ...gara si trenul in poza.

Dimineata , dupa ce am asteptat vreo 80...ba ...60...nu, 70 de min intarziere, vine ...uuuuuu!!!! trenul. Acum anunta cu juma de ora inainte si din5 in 5 min plecarile(sa-mi faca in ciuda). Sus in tren, gasesc locul si ..taca -taca... trece de Savarsin. Gata zic , urmatoarea e Radna. Incetineste trenul, ma reped la bagaj ,deschid usa...dar era numai un triaj. Ei na, era sa ramin intre linii naiba stie pe unde. Am avut noroc cu un tanar care ma anunta haltele pe unde trecem , ca avea pe celular traseul. Gata , Radna. Dau sa deschid usa....valeu nu vrea. Ma panichez, ma duc la cealalata, nik!!! Il rog pe tanarul acela sa ma ajute, nu poate nici el.Na ca pleaca trenul si eu nu pot cobora!!! Fug in vagonul de alaturi. Reuseste baiatul sa deschida , ma striga, si...vai !!!unde e peronul frate? in fata usii era un boschet mareee si inalt. Tanarul zice sari ca pleaca trenul. Si pana la Arad nu mai opreste. Lungesc eu cracii mei de vreun metru si ceva , pipai si negasind peronul ,sar in tufa aia. Imi arunca si rucsacul si ma feresc sa nu ma loveasca scara. Era ceva ca in Charlie Chaplin, ce mai. Am reusit sa cobor din copac(eram ultima maimuta), pardon tufa printre pietrele peronului.Dar unde naiba e gara? Cum eram in vagonul 9 , eram prin triaj, linii si iar linii, bolovani ...ei na, acum incotro? Vad undeva mai departe vanzoleala, lume ce pleca , na ca is singura si nici macar in gara. Mai era o doamna ce se uita la ceas, la trenul ce se pierdea in zare...la peronul gol...Trebuie sa fie mami Neli zic eu si incep sa agit bratele de la capatul lumii. Da de ma vede zic eu. Cel de Sus o fi zis ca am indurat destule pe ziua de azi si uite ca arunca doamna o ultima privire si ma vede. Ne-am intalnit la o margine de peron , si nu puteam sa fim decat ...noi, ca nu mai era nime...

Partea a doua , maine.....

O zi...cu soare.

Ieri a fost o zi cu soare, frumoasa. M-am gandit sa iau picioarele la spinare si sa fac o plimbare in parc. Ala mare, care e pe malul raului Han...Zis si facut. Ma gatesc , sui in bus si ...cobor in statie. Pun ochelarii de soare, fac ochii roata, imi umplu sufletul de senin si hai sa trec imensul bulevard. Trec jumate, si ca sa nu ne plictisim pana prindem urmatorul semafor, e un loc de popas, intre flori. Si printre claxoane si scrasnete aud...miauuuu...miauuuu... nu se poate, ma uit asa pe sub ochelari, ca de ...poate nu vad din cauza beznei ce mi-o ofera lentilele...dar nik! Iar miauuu....si in sfarsit iese un botz de blanita tarcata. Ce se da la mine! O iau si o pun pe banca...dar miaul nu se opreste ...caut directia si vad ca apare o codita micaaa, si alt ghem de blanita. Au!!! doi pui mici ce abia au deschis ochisorii voiau sa treaca strada saracii dupa noi. Nu !!! i-am luat sa nu-i calce nervoasele motoare ce asteptau ambalate ...Dar ce fac ? Doamne! eu care plecasem la plimbare!!!! acum aveam 2 gheme cu blanita ce miorlaiau si se agatau cu gherutele de degetele mele. Am gasit pe trotuar o mini sacosa de carpa, i-am bagat acolo...ma uitam la malul apei...la pisi din sacosa... nu m-a lasat sufletul sa ii arunc acolo iar.

Am luat autobuzul si ...acasa, trecut pe la sital sa vad in ce stare sunt. In afara de foame si praful din blanita erau o.k. Acum is acasa le dau lapte cu biberonul . Dar sper sa gasesc o inima iubitoare sa ii creasca. Ca ale mele cele 3 pisi au intrat in greva, scuipa si sasaie ...de numa. Nici pe mine nu ma vor , sa le mangai sa le dau papa , ca miros a ...pisi strain. Of, cine i-o fi aruncat acolo?

Si ma gandesc, cum de uneori se potrivesc lucrurile. Domnul Nostru o fi zis ca ...ar fi bine sa fac o fapta buna, sa salvez cele 2 sufletele.

In Pestera Ursilor . Mama , Liana Adi si Luca.Oamenii minunati ce i-am gasit si lasat in Beius.

malul Crisului.Un frumos apus si ...Adi.

La Adi....

Am inceput caravana Radio Sunshine , in vara ce a trecut. Printre cei vizitati a fost si colegul meu Adi Bogosel. Da am fost la Beius...Doamne, parca ar fi la capatul lumii. Daca nu ai masina , greu tare ajungi...trenul habar nu am de ce nu gaseste Beiusul pe harta, microbuze numai din Oradea gasesti. Cum eu eram in Lipova,... am zis ca o gasit orbul Braila, dar eu Beiusul? Ei uite ca nu a fost asa de usor. Mami Neli are vecini care au casa la Bocsig si i-am rugat amindoua daca cumva le e dor de casa ...da de m-or duce pana acolo. Si cum sunt oameni minunati ...domnu a zis ca i s-a facut dor de fratele ce sta in...Beius!!! Wow ! asta da ospitalitate si ajutor nesperat. Sus in masina , cu mami Neli cu tot si ...prin Bocsig spre Beius. Doamna Maria e din Bocsig, frumoasa localitate. Si frumoasa zona. Am baut si apa minerala cu gust de sulf direct de la izvor...ne-a plouat o tura , dar cum amenii minunati au prieteni, am intrat la o familie la o cafea. Am ajuns in Beius dupa ce s-a cantat tot drumul in masina, doua doamne ce stiu cantece si doine vechi, deci nu ne-am plictisit deloc. Si lanurile de floarea -soarelui ne incantau privirea.

A venit Adi...ne-am dus acasa la el. Ce s-a bucurat , mai ales ca mami Neli a fost prezenta. Mama lui ne-a pregatit masa. Dar cum cei din Lipova trebuiau sau se intoarca, am ramas singura cu Adi sa mancam. Yammm...ce buna a fost! Am plecat apoi sa vedem imprejuimile mai exact Crisul. Pai am cam vazut toate cele 3 Crisuri. Cum malul nu era departe si Adi nu a mai fost decand era la scoala...era cazul sa mergem. Pe drum am vazut si sonda ce fora pt a capta apa termala ce va incalzi orasul(primul oras ce va fi incalzit cu apa geotermala )Adi e f. mandru de asta.

Dar ...lunca e invadata de gunoaie ramase de la ultimul weekend. Pacat, ca distractia se rezuma numai la placeri si uitam sa ne adunam resturile ospetelor.

Ne-am plimbat pe malul apei, am facut poze, si ne parea rau ca nu nea-m pregatit sa facem o baie. Dar apa era destul de murdara din cauza ploilor cazute in fiecare zi. Seara am facut emisiune la radio impreuna, eu si Adi.Wow! a fost minunat.

A doua zi a venit Liana , sora lui Adi care ne-a dus la ...Pestera Ursilor.Si cum nu se putea ca nazdravanul Luca sa fie lasat acasa...am pornit toti 4 sa ne pape ursii. Pt. mine a fost prima data , Adi a fost... prin scoala primara. M-a impresionat placut ceea ce am vazut, mai ales ca era racoare, afara erau vreo 35-40 acolo, ...mi-au inghetat picioarele si mucii curgeau lumanari!

Am cumparat ceva afinata la iesire sa degustam acasa, am cumparat si pastrav proaspat de la o crescatorie din apropiere.

O zi excelenta , alaturi de Adi. Si multumesc Lianei pt rabdarea ce a avut-o cu noi si poftele noastre. desigur mami a avut grija sa gateasca iar ceva minunat.

Eeee...cum am sa ajung in Tg-Mures? Grea intrebare...dar am ajuns cu peripetii ca de obicei in Oradea, de acolo in ...Cluj si cu mare noroc in Mures in aceeasi seara.

Oameni minunati, simpli dar plini de omenie sunt in jurul nostru. Adi si cei de acolo au fost exact asa cum mi-am imaginat ...de nota 10!!!! cu plus.

Mama in interiorul unei case din satul alegoric. Si yammmm...tocanita la ceaun.

Partenera mea de dans si o frumusica tarancuta ...ce merita premiu ca macar purta costumul fara jena.

A doua zi la Fancel

Pai trebuia sa merg si a doua zi. Am luat-o pe mama si...picioarele la spinare, da de om gasi vreo cursa. Nik, iar nu se stia cand a fost si de unde... noroc ca vecina Mirela inca nu plecase , l-am convins pe sotul ei ca merita sa mergem, si gata pe cai!!!

Am ajuns la marea inghesuiala, tot soare si o zi torida. Si ca sa le fac in ciuda celor din primarie, m-am imbracat iar in costumul meu neoriginal. Azi ceva concursuri erau organizate de tv-ul prin cablu Gliga. Concurs de reporteri(care deja se terminase, si unde cica i-au pus pe cei 3 tinerei sa recite capra crapa piatra-n patru....) dar urma flamindul satului si ceva de chiuit. Pe scena se anuntau iar mari artisti. Am dat o tura cu mama satului alegoric, am trecut pe la... institutul de lb straine sa vedem azi ce lb se vorbeste....era la moda ...chineza:"haifanfan".hahaaa

Cum pastravul sfaraia pe gratar am zis sa luam si noi, eeee dar pretul era prea piperat asa ca am renuntat si am servit ceafa si o bere rece. Cam greu am gasit locuri la mese lume multa azi. Si o desebita placere mi-a facut intalnirea cu Voichita, colega mea de la radio Sunshine.

Ne-au incantat cu frumoase melodii si dansuri cei din ansamblul Muresul, Leontina Pop, Dorina Oprea, Robert ...si ...din pacate nu mai stiu cum. Iar pe seara Aurel Tamas. Am dansat iar , de data asta cu Voica...si o doamna bine ,taranca ca mine.

La fel de multa lume imbracata traditional, adica mai nime. Concursul era asa dupa ora 22 , la ce sa stea toata ziua imbracati?

Dar eu am fost invitata de Robert pe scena sa joc cu el...tanar solist din zona Sibiului.Eeee ...nici nu imi placea mie acolo pe scena, dar nu am mers, ce pacat!!!

La flaminzila au fost 3 baieti tinerei din sat care au trebuit sa pape cate un botz de mamalica cu ...ceva. Care termina primul , dar fara sa se strambe. Si era botzul cu branza dar negru de...piper. L-au dat cate o bere dupa concurs saracii, ca mai sa faca infarct de atata piper.

Dupa ceva asteptare apare si Tamas...sicera sa fiu nu m-a impresionat prea mult. Parerea mea personala... poate am eu alte gusturi. Si nu am asteptat pana la sf , se facuse frig si era deja ora 22. Am lasat balta si concursul de costume, (desi tare eram curioasa de unde naiba apareau cei imbracati si cum aratau costumele vechi de vreo 100 de ani, pai daca le imbraci numai la astfel de ocazii cate juma de ora , linistit le vei avea inca 100 de ani ca noi in lada). Si nici focul de tabara ...nu am vazut . Mi-am luat la revedere de la noii mei prieteni francezi , cu imbratisari si pupaturi. Au plecat inaintea mea, ca erau obositi, dar poate ne vom intalni la o noua editie, cine stie.

Am facut o mica comparatie intre prima si cea de acum editie. Poate pt ca a fost prima m-a emotionat mai mult, lume multa imbracata in costume, de la bunici la nepoti. Paine si sare a fost ...acum parca prea comerciala, lumea nu participa efectiv la festival. Unii chiar au zis ca in afara de catva mici si muzica pe scena nik interesant. S implice cei veniti cumva, si la concursurile initiate nu au avut participanti. Oare romanul nu stie sa se distreze? Sa rada, sa dea mana cu mana la o hora, sa faca o invartita , desi toti solistii chemau lume al dans nimeni nu o facea. Pacat, ca am devenit atat de ...pasivi.

Sarba ...eu si frantuzoaica... si ...potcoviti caii va rog!!! am dat la foale sa incingem focul pt a bate potcoavele(interesant nenea , si uite ca inca se mai potcovesc caii...nu numai aia verzi de pe pereti ..ha ..ha)

Vecinul Mitica si Phillipe la fasonat....

La Fancel

Asa se numeste locul und ese tine festivalul de pe valea Gurghiului. Am avut sansa sa pot merge si anul acesta la cea de-a 5-a editie, la prima am mai fost. Doua zile de muzica cu solisti si interpreti renumiti, concursuri, mici sau pastrav la gratar, bere si palinca.

Asa ca m-am imbracat in costum , imprumutat in sat (din nefericire braul tricolor nu m-a cuprins si am improvizat), si pe o caldura mare, am luat la masurat drumul satului si nu numai la talpa, caci autobuzele promise din 2 in 2 ore nu le-am vazut. Nimeni nu stia ora sosirii sau plecarii spre platou. Asa ca ...eu cum nu renunt usor am zis ca cei 20 de km si ceva ii fac pe jos. Cei care treceau cu masina nu au oprit sa ia o taranca ca mine , dar dupa ce am iesit din sat si intram in dolina Hodacului a oprit o masina si am fost fericita ca mergeau la festival.E la a 5a editie, dar drumul promis in fiecre an la deschidere e la fel de plin de gauri si cratere. Si treceau masini ..una si una , sigura sunt ca injurau toti pe limba lor ca-si rup masina-n doua.

Am ajuns pe platou, am inceput sa dau roata, pe scena erau trupa de dansatori Hodaceana, dansau si cantau frumos copii de pe valea Gurghiului ,imbracati in costume traditionale. De o parte si de alta erau casutele satului alegoric(care a fost sfintit de episcopul Andrei dimineata , ei ...sa le mearga bine nu?)Si aud zgomotul drujbelor. Am dat fuga sa vad concursul de tait , fasonat lemne cu drujbele. Wow! Interesant zic eu, ma ales ca anul acesta participa si echipa Frantei. Sa vezi concurenta zic eu vecinului, care anul trecut luase premiul intai. Comuna Hodac e infratita cu orasul Brassiere, sper ca am scris corect.Si din cei 50 de francezi , Philippe si Maurice au luat drujbele , desi am inteles ca la ei nu au paduri in zona, ci vita de vie.Poate o taie cu drujba gandesc io..ha ..haa...Probe de taiat la punct fix, adica copacul sa cada la punct fix, fasonat , etc, tineri sau nu , toti ambalau drujbele.

M-am intors la scena unde se anunrase Irina Loghin...si doamna cantecului din copilaria mea a urcat pe scena. Am plans ascultand melodii vechi , am dansat sarba prahovei din pacate singura,, dar uite ca ma ia cineva de mana, o frantuzoaica care a invartit si ea sarba .Ca romanii nostri erau prea ocupati sau au uitat sa joace. Nu le gasesc scuza, am crezut ca suntem un popor caruia ii plac horele si dansurile. Nu imbatrineste Irina, o fi gasit formula magica , sa nu mai zic de glumele ce le spunea pe scena , am imbratisat-o cu drag.

S-au premiat apoi echipele de fotbal ce au jucat finala cupei vaii. Si drujbarii. Vecinul Mitica era si el pe scena. Locul doi de data asta. Trei l-a luat un tinerel din satul Ibanesti, unu un padurar din sat si el.Mare poanta cu premiile, pai in plic erau doar cateva mil, iar cei care au urmarit live transmisia pe cablu au inteles asa vreo 1000 euroi. unii s-au dus sa-l intrebe pe vecinul ce face cu cei 800 de euroi castigati. Eu care am fost acolo si am vazut plicul, nu am avut crezare, prezentatorul da, chiar daca a facut o gluma ...buna.

Am servit masa cu francezii, sarmalute excelente, branza renumita de Ibanesti si multe alte bunataturi, tocana, etc.La masa erau si reprezentantii primariei. Am zis ca abia astept concursul de costume traditionale, desi sincera sa fiu , puteai numara pe degete cei imbracati(ar fi fost bine sa dea si ei exemplu si sa fie imbracati, primaria ma refer). Si doamna mi-a dat replica zilei. NU poti participa , zice, costumul tau NU este original, deci i-ati gandul de la premiu. Au!!! am ramas interzisa. era cea mai mare incurajare ce am auzit-o vreodata, (daca a mai zis si altora nu ma mir ca nu era nimeni imbracat) . Cel mai mare premiu al meu este ocazia ca il pot imbraca , asa neoriginal cum este, sunt mandra imbracata asa...cum erau bunica si matusile mele. Bucuria asta e premiul meu, am zis, s-a uitat la mine lunggg...Deci lumea se imbraca pt premiu , cateva zeci de mil umbla zvonul, si cum concursul era o doua zi....nimeni nu se omorase sa se imbrace azi.Auuu!!!!ce palma am primit.

Doru Pop ne-a incantat si el cu frumoase melodii din zona Gurghiului. Cum celelalte concursuri se tineau a doua zi, am plecat cu vecinul acasa. Sa masor iar la pas... u prea maatragea mai ales ca soarele apunea asa de frumosss....

A doua zi ...Leontina Pop, Dorina Oprea si...Voichita stie cum il cheama pe celalalt interpret care are o voce ...wow...si e din zona Sibiului. Desigur nu au fost singurii, a fost si Aurel Tamas, Dumitru Farcas, si alti interpreti ce mi-au incantat sufletul si inima , i-am ascultat plangand si jucand...de una singura.

O FRUMOASA AMINTIRE...

Festivalul de pe Valea Gurghiului a adus pe scena interpreti minunati dragi sufletului meu. Irina Loghin si Doru Pop.

Zmeura din gradina are bobul mare, a plantat tata cativa rugi si acum avem pt siropuri si dulceturi din belsug . Doar vantul si ploaia o scutura , si cum anul acesta a plouat din belsug...am ramas totusi cu ceva ...

Fructe de padure...

Am cules acasa strugurasi si coacaze negre. Strugurasii sunt buni sa ii maninci asa, dar coacaza...yack nu mi-a placut. Dar are f multa vitamina C si componenti din Fe f buna in tratamentul naturist al anemiei. Si m facut o combinatie din ele , plus zmeura ...tutti frutti cum zicea tata, un sirop excelent.

Si prietenii lui Florin sunt ...

la Florin

Da ..la Florin acasa am fost. Ne -am cam invartit un pic pana am gasit faimoasa ulita cu marele copac de peste drum de casa lui.Dar am juns si el ne astepta in poarta. Singura nu stiu de reuseam sa merg, curse nu is, mertanu` sau ...meganu` daca ai e bine. Fam Manoliu a mers cu mine si io cu ei, in renumita noastra Dacie. Si ce am gasit? exact ceea ce scria el pe blogul lui. Facut zidul , fantana afara sa bea tot insetatul, aleea e facuta pt carucior, in casa e simplu, dar curat. Asa ca viitoarea d-na nu se va plange(na ca iti fac reclama ) ca nu este un om caruia sa ii placa mizeria si alandalismul, pt ca ...nu poate.
Am facut gratar afara, sub bolta de vie, care nu prea ne apara de vipia de afara. Jan a avut grija de foc, eu cu Mirela la oale, castroane..,. ne-am bagat nasul prin toate dulapurile. Am vazut ca din nefericire nu avea ceea ce eu credeam ca e strict necesar, nu delicat, usturoi, sau mai stiu eu ce nimicuri ce se gasesc la toate bucatariile. Si am vazut ca ii este greu, ca frigiderul nu geme de...nimic , ce bunataturi!! Si eu care ziceam ca is modesta...mi s-a facut parca jena . Si acum am realizat ca a multumi pt ceea ce ai nu e o vorba aiurea. Ca uite altii o duc mult mai greu. Am facut o masa cu preparate coreene, carnita cu sos iute , si altul dulce, supa de alge. Plus ce mai era prin conservele made Coreea. Sa nu uit de betisoare.

Doamne! ce bine era, afara cu masa plina, cu berea rece...cu noi vb despre toate. Despre dealul Uroiului si comorile lui ascunse, despre Florin si hobby-ul lui. Frumoase cruci care se fac in ...sticla. Si pe care mi-a dat-o plina cu tuica de Rapolt. Nu se putea un dar mai frumos.

Florine...o lectie de viata am primit. Cat de nerecunoscatori si rai suntem, poate tocmai pt ca avem tot... Din pacate timpul trece repede alaturi de oamenii dragi. Am plecat de acolo lasand un prieten , un suflet ce asteapta doar sa fie apreciat pt ceea ce este si cum este. Greu ii este, pensia e mica , si va fi si mai mica am inteles, vine iarna , lemne nu-s. Of...

L-am ajutat pe Florin cand si cu cat am putut. Din pacate anul asta is fara servici, ...am pierdut locul de munca plecand acasa, la inmormantare...si acum ...e aproape sf de an...nu stiu cum sa il pot ajuta.

Sper totusi ca il voi putea vizita iar, sa il iau la o partida de peste, sa nu mai fie singur macar de-om manca coada de peste ce l-om prinde....

Pisicutele de acasa...la mama acasa. Gina - mamica si Nadia -puiul ei de 2 luni , o jucausa mare...ce draga imi este ...dormea in brate la mine cand nu prindea muste si fluturi, ca de soricei se ocupa mamica...

Taifunul

M-am trezit ca urla vantul salbatic. Si...buff...un geam spart, undeva. Rafale de ploaie , dar mai ales un vant de se invartea si gemea. Oops...na ca s-a luat curentul. Nici o raza de lumina. Si totusi trebe sa mergem la treaba. Am iesit afara sa vad ce este. Apai ce-o fi? Copacii faceau plecaciuni pana la pamint , si ...aud un zgomat inernal. A aterizat langa mine o bucata de acoperis, urmeaza sita de tantari zmulsa cine stie de unde cu rama cu tot...Am intrat in casa trangand cu greu usa sa o inchid. Iese fata care zice ca tre sa plece la servici desi i-am explicat ce e afara. Si o aud tipand...o alta mare bucata de acoperis e langa ea , abia apuc sa o trag in casa ca o margine de inox a blocat poarta aterizata tot asa ...fara parasuta. Eeee...unde sa mergi , i-am zis asa mica si subtire te ia vantul imediat.

A plecat la servici dar se potolise urgia un pic. Dimineata pe la 12 , am vazut urmarile taifunului "Compas". Ce nume i-au pus!!!! Poarta blocata, in fata usii bucati de acoperis, geamuri sparte... banca nu functiona, semafoarele la fel, in apropierea casei un copac sfartecat parca...plin de crengi si frunze, de reclame sparte si firme mari aterizate unde nu te astepti. 3 morti , loviti pe strada de ...ozn-uri... In parc copacii au luptat la stilul "smuls" si au castigat ...aratindu-si radacinile....barci sau vapoare de mic tnaj inotand pe uscat...

Doamne! Si acasa in Romania am vazut pe versantul muntelui o intrega padure de brazi culcata la pamint, nu pot sa uit imaginea...dezradacinati complet, indoiti ditai brazii pana la pamint cu varful... pupand pamintul ...

Vine ...apocalipsa oare????

Vine toamna????

Asa se pare, dar in suflet vine toamna. Azi is cam trista...si mai ales confuza. De 2 zile am aterizat ...acasa(acasa...oare unde este acel acasa?)...ma trezesc din somn si vorbesc romaneste...o caut pe mama...dar ma uit in jur si nu realizez ca ...is pe alt meridian acasa. Am lasat acolo zilele toride de vara, am lasat pe mama si sufletul meu.

Nu am scris demult nu am avut cum...dar mai ales am vrut sa traiesc clipa , iar seara cadeam obosita...

Se intampla sa imi pierd busola uneori. Incotro?

Aseara am fost la dansuri...m-am simtit atat de straina...ma uitam in jur , un grup de oameni in varsta ce se distrau pe limba lor.Mi-au zis ca ...sa nu mai lipsesc de vreau sa nu-i incurc , pt ca aseara am cam facut dansul varza...pt ca is ba femeie ba barbat...ha, ha... iar cel cu care am dansat ...si-a schimat partenera ca ii era greu sa danseze cu mine. Nu am simtit deloc ca ...fac parte din echipa . Hmmm....posibil sa ma cred inca acasa , sa ma cred in disco sau dansand oriunde auzeam muzica cu sau fara partener...

De lucru nu prea este...bani trebe...ce o mai fi???O fi venit toamna ????

Va multumesc...

tuturor celor care ati inteles cele scrise de mine mai jos. Si mai ales celor care imprastiati rumori ca ma refer la Alex din echipa Sunshine. Nu stiti despre cine e vb... nici nu va intereseaza de fapt, dar dovediti din nou ca le stiti pe toate...si ca e de datoria vostra sa imprastiati rumori neintemeiate. E parerea mea de-a lungul a cativa ani de radio -net, nu doar intr-o singura echipa , ci in general. Puteti spune ca nu se procedeaza asa?
Dar ma doare sincer sufletul , caci Alex nu a avut incredere in prietenia mea, si ca ii pasa despre cei ce ii "soptesc" ca-l barfesc aici pe blogul meu .....
Si eu care habar nu aveam ca Alex e la alt radio....nici asta n-o sa creada "amicii"...dar nu are importanta. Nu imi voi mai pierde energia si speranta in frumos pt ca unii nu stiu sa nu se bage unde nu trebuie. Veninul ce le umple sufletul da pe afara vad...treaba lor.
Multumesc , sincer e o multumire caci acum vad ca am avut drepate. Desi e dureros. Ca pot pierde un prieten....

Ma doare sufletul...

Ca mult suflet pun in ceea ce fac. Si ca din pacate rasplata e ...sa intorc si celalalt obraz. Nimeni oare nu mai e loial nimanui, nici unei cauze? Am facut multe emisiuni la radio fm aici in Seul, si multe la radio pe net. Diferenta este , dar si asemanari sunt. Radio fm toate emisiunile erau live, nu putei sa intarzii, si timpul era limitat. Nu poti sa intri peste emisiunea colegului. Am inceput acolo, ca invitat intr-o emisiune. Si ...am ramas cat a tinut grila de programe , tot sezonul.se pare ca ascultatorii au gasit interesante povestile mele. Acolo stateam in fata microfonului eu si celalalt moderator, radeam , dezbateam tema impreuna , citeam mesajele ascultatorilor... muzica era putina. Pt ca aveam o tema. Si imi aduc aminte ca aveam cateodata si live webcam, dansam...era frumos. Urma apoi cafeluta cu colegii(inclusiv redactorul si producatorul)si discutam despre ce va fi in urmatoarea emis.
Radio pe net, o alta lume, virtuala. Nu ne cunoastem inca personal, colegii intre noi, dar am discutat multe, despre noi, despre emis. despre muzica, despre ascultatori...bune si rele. Si ne-am imprietenit ...tot virtual. Nu e deloc usor sa faci emis aici. Singur iti pregatesti emisiunea, plus muzica, stai de vorba cu asculatorii, si daca tii sa faci treaba buna , trebuie sa te pregatesti. Daca esti doar dj, pregatesti play list si cam atat, astepti dedicatiile. Desi acopera o arie mult mai mare, un click si te asculta...Honolulu... orele cu auditie de varf sunt seara. Ei si incep ...discutiile. Compratiile... unii vrem mai mult decat cativa ascultatori la ore imposibile. Desi calitatea uneori lasa lasa de dorit , ne umflam in pene singuri, ne imbatam cu apa chioara. Nu conteaza multe aici, depinde de ascultatori. Si cum in ROMANIA manele , si acea muzica intre una si alta e la moda , e greu sa faci fata cu o emisiune de poezii , muzica folk sau alte genuri. Si daca nu esti dispus sa faci compromisuri, nu prea ai sanse sa reusesti . Te lupti cu tine insuti, cu ceea ce ai vrea sa faci si ..ceea ce se cere. Si multi solisti au aceeasi sansa, sa cante intr-un cerc restrans de auditori muzica buna , de calitaate, sau sa se lase dusi de val, sa cante pt oricine, orice se cere. Banu` sa pice.
Mai rau e cand o faci degeaba, ca nu ai nici macar satisfactia sa fii apreciat pt ca incarci sa faci ceva frumos... se cere numar ...cati mai multi ascultatori , esti etichetat la cantitate.. . Vezi colega , eu am atatia ...tu ? dar eu fac emisiuni la ora 12 , poate la 4 , poate cu teme culturale, dar cine asculta poezii? sau povesi nemuritoare? la acele ore oricum lumea e la servici... satula de povestile sefului.
Dar ma doare sufletul cand cei ce trag la aceeasi barca cu tine, te lasa sa te scufunzi singur. Isi pregatesc din timp colacul, sarind in barca altui post de radio, dupa ce au facut gaura in barca, nici macar nu te anunta ca ....vine potopul. Doar primesti un mass ca te invita sa il asculti la cutare post. Si ramai fara un cuvant, ca doar ieri te pupa si iti ura noapte buna si azi... Are rost sa intrebi de ce? E totul voluntar, de placere,...si astfel de lovituri te darama uneori si te face sa renunti la ceea ce tu ai crezut ca e parte din viata ta: sa aduci un zambet , o mangaiere in eter celor ce sunt departe de casa, singuri cateodata si care nu au nici o vina ...
Si ramai cu acel sentiment ca ai fost folosit doar ca perelina de ploaie....acum ca a venit soarele , nu mai esti de folos. Am multi ascultatori acum...na sac! Is cineva!

Poftiti la cafea

Hei! asta e a mea...neagra si fierbinte la pisicuta dinainte... Mmmmm....ce buna e frisca!!!

Pispirica...cea mica adica ...are un an.Si ii plac mult florile, le papa.