Inca o zi din luna lui Cuptor , ultima de fapt. Si ne-a fript pe rupte , sa nu ii uitam numele. Am iesit totusi din casa, ca macar afara mai adia o umbra de vant. Luat sot si paturica si directia parc. Ce bineee!!!! Adie vantul, umbra , si un concert extraordinar sustinut pe tonuri inalte de ...cicade ! Un fel de muste mari frate , mari nu gluma ce concerteaza in zilele fierbinti de vara. Greu le vezi prin copaci, is camuflate bine.
Dupa ce am ancorat sotul pe o banca la umbra cu o cafea cu gheata in fata , am inchiriat o bicicla si ...pedalati va rog! Frumos acolo, super amenajat, ai drum pt biciclete in sens unic, ai alee pt pietoni , separate, asa ca da-i surioara la pedale. Cred ca au trecut vreo 2 ani de cand am incalecat ultima data saua, am cam pedalat in opturi pe acolo, noroc ca nu era aglomerat. Zbenguia vantul in plete, eu ma simteam ca o pustoaica , acolo, pe faleza din Mangalia unde am invatat prima data sa ma dau cu bicla.
Cum nu pot sta toata ziua in parc (desi in aste zile lumea s-a mutat cu catel cu purcel pe malul raului Han si acolo dorm noaptea sub cerul liber sau in corturi) am venit acasa.
Aici e un obicei , sa maninci supe fierbinti si pline de proteine, ex :supa de pui "samghetang", fiarta cu radacini ,scoarta de copac, coarne de cerb, tufe tepoase si alte buruieni aromate. Curg apele pe tine de zici ca esti sub dus. Daca mai descanti si cu un pahar de soju , esti super tare.
Na, ca iar ma intorc in timp, amintindu-mi prima mea aventura ....de pui!
Lucram la o fabrica unde se faceau piese pt tv-uri , video-uri si alte aparate, prin `nouashpa`. Numa muieri una si una. Si intr-o zi de cuptor in pauza de o tigara ma intreaba daca merg sa maninc pui. Pai de ce pui? Eeee...nu orice pui ci "samghetang" pt ca azi e "bok nal"si asa e obiceiul.
Sa nu ies tocmai eu din obicei , am luat copii si am plecat in piata sa vad cu ce se mainca ala. Intrebat pe ici pe colo, si am ajuns la un restaurant ce vindea mancarica miraculoasa, ce te scapa de caldura si deshidratare.
Aoleu muica!!!! Ditai puiul intreg se lafaia in oala de lut ce clocotea in fata mea. Copiilor le-am luat una impartita in doua, bucurie mare le-am facut. Nu prea ne permiteam luxul restaurantelor...
Si ca sa fiu de bon ton , iau si o sticla ...asa mai mica de udatura autohtona. Dai cu fiertura , dai cu un pahar...am inceput sa ma simt bineeee...eee...Piguleam carnita, dar uite ca era si umplut cu orez puisorul. Buna mancarica , era si o radacina de ginseng prin oala, acum sa tot traiesc o suta de ani!
Deci in calendarul de aici , scrie frumos: chobok....chungbok...malbok... adica trei zile de supite fierbinti si hranitoare. Anul asta iulie 13...23 ...si august 12 !
Prima se maninca samghetang, apoi ii dai cu chuotang si dupa cu...yong yangtang !
Asa ca ne luaram la revedere de la Cuptor.....
vineri, 31 iulie 2015
joi, 30 iulie 2015
Amintiri din sauna
O luna plina pe a carei fata se alearga umbrele de nori lumineaza printre acoperisuri . E zapuseala, discomfort termic nu atat din cauza temperaturilor ridicate cat din cauza umezelii.
Azi am facut un pic de ordine prin balamucul din bucatarie. De cand am inchis restaurantul si am carat acasa cutii cu "minuni" , casa e ca un depozit acum. Nu prea imi place, dar nici sa arunc nu pot , toate lucrurile pe care le-am adunat acolo, un mic colt de Romanie, artizanaturi, masti, cani Dracula, farfurii de lut pictate, sticle cu bauturi din bar,etc...stau si asteapta cuminti sa fie puse iar in valoare de cineva, candva...
Am transpirat cred ca doua fluvii de ape, soare neclar dar pacatos, umezeala se lipeste de toate si de toti, parca as fi o caracatita lipicioasa. Spal pe jos si nu se usuca. E vremea cea mai neplacuta acum.
Dupa ce am reusit sa termin, am zis sa merg la sauna, sa dau jegul jos, fiind sigura ca voi veni acasa mai usoara cu cateva kg...dar nu a vrut sa se lase de mine(jegul).
Aici e cat se poate de normal baile acestea publice cu sauna ce sunt f frecventate , de toti oricand. Daca nu ai unde dormi o noapte , ca sa nu dai banii la vreun motel , stai acolo si dormi linistit. Ca un colt de podea calda si o perna de lemn gasesti. Plus ca faci si dus , bei cafea si ai si mini restaurant unde poti manca.
Unele saune sunt atat de aglomerate, am zis ca sunt in gara de Nord. Mai ales ca unii taraiau ditai geamantanele dupa ei....
Si ma intorc cu gandul la amintirile mele din...sauna. Prima data am fost cu o prietena romanca ca mine, ce era aici de vreo juma de an si stia "mersul". M-a vazut albaaaa pe picioare, si a pus diagnosticul: jeg! La baie cu tine! Acasa ,adica in casele vechi ,nu exista cada de baie, nici ghiuveta, doar dus si robineti . Toti se duc la marea baie comunala. Io , aia venita din cort (pai ma intrebau unii coreeni daca avem blocuri si vile, ca la tv-ul de aici au vazut doar darapanaturile si corturile unde filmau saracii si copii strazii)am zis ca baia e pt homleshi ,( ca vazusem eu in Constanta cum ieseu vreo 2 cu palarii mari si mustati imbarligate tantosi nevoie mare din baia publica ce era pe langa Tomis) , dar uite ca aici e la la mare cautare si tot popurul merge. Iti iei cosuletul cu cele de trebuinta, sapun , sampon, periute de dinti si alte acareturi , plus frecatoarea si ...in pielea goala intri in baie. Bazine mari cu apa calda , fierbinte sau rece , iei scaunelul si dupa ce te inmoi bine unde vrei, treci la frecat jeg. Fiecare bucatica de piele e frecata si rasfrecata de dai jos sapte piei. Daca ai bani si esti mai cucoana, te dai pe mana unei matusi ce are grija de ...pielea ta contra cost desigur. Apoi jegul iese mai bine daca e si barfit, asa ca e o harmalaie ca la piata.Se pune tara la cale, se injura sotii, urla puradeii ce alearga peste tot... Daca esti solo, rogi vreo baba sa te frece pe spate. Clatit, dat cu tot felul de pomaduri si gata baia , ce dureaza vreo cateva ore bune.
Apoi am fost intr-un sat la sauna, si vazut o shmecherie: o roata cu o frecatoare pe ea. Mai !!! vine o babuta , apasa pe buton si ...roata se invarte si o freaca pe spate ! Eeeee...zic eu. Buna treaba , desi in Seul nu am vazut asa ceva.
Acum s-au modernizat mult saunele. Adevarate mini orase. Au piscine, sali de sauna, fierbinte, cu gheata, cu sare, cu jad, cu nisip fierbinte, cu lut, cu oxigen, cu pietre din nush ce vulcan incinse de zici ca esti in iad, sali de masaj sportiv, facial, tailandez, karaoke, sala de fitness, jocuri pe calculator, sau alte masinute pt copii mici si mari, restaurante si cafenele...Nu iti ajunge o zi sa treci prin toate salile si vreo juma de salar .
Apoi cred ca ar trebui sa ma apuc de scris cartea aia...ca amintiri am destule,
dar ajunge pt azi . Ca e deja ...maine!
Azi am facut un pic de ordine prin balamucul din bucatarie. De cand am inchis restaurantul si am carat acasa cutii cu "minuni" , casa e ca un depozit acum. Nu prea imi place, dar nici sa arunc nu pot , toate lucrurile pe care le-am adunat acolo, un mic colt de Romanie, artizanaturi, masti, cani Dracula, farfurii de lut pictate, sticle cu bauturi din bar,etc...stau si asteapta cuminti sa fie puse iar in valoare de cineva, candva...
Am transpirat cred ca doua fluvii de ape, soare neclar dar pacatos, umezeala se lipeste de toate si de toti, parca as fi o caracatita lipicioasa. Spal pe jos si nu se usuca. E vremea cea mai neplacuta acum.
Dupa ce am reusit sa termin, am zis sa merg la sauna, sa dau jegul jos, fiind sigura ca voi veni acasa mai usoara cu cateva kg...dar nu a vrut sa se lase de mine(jegul).
Aici e cat se poate de normal baile acestea publice cu sauna ce sunt f frecventate , de toti oricand. Daca nu ai unde dormi o noapte , ca sa nu dai banii la vreun motel , stai acolo si dormi linistit. Ca un colt de podea calda si o perna de lemn gasesti. Plus ca faci si dus , bei cafea si ai si mini restaurant unde poti manca.
Unele saune sunt atat de aglomerate, am zis ca sunt in gara de Nord. Mai ales ca unii taraiau ditai geamantanele dupa ei....
Si ma intorc cu gandul la amintirile mele din...sauna. Prima data am fost cu o prietena romanca ca mine, ce era aici de vreo juma de an si stia "mersul". M-a vazut albaaaa pe picioare, si a pus diagnosticul: jeg! La baie cu tine! Acasa ,adica in casele vechi ,nu exista cada de baie, nici ghiuveta, doar dus si robineti . Toti se duc la marea baie comunala. Io , aia venita din cort (pai ma intrebau unii coreeni daca avem blocuri si vile, ca la tv-ul de aici au vazut doar darapanaturile si corturile unde filmau saracii si copii strazii)am zis ca baia e pt homleshi ,( ca vazusem eu in Constanta cum ieseu vreo 2 cu palarii mari si mustati imbarligate tantosi nevoie mare din baia publica ce era pe langa Tomis) , dar uite ca aici e la la mare cautare si tot popurul merge. Iti iei cosuletul cu cele de trebuinta, sapun , sampon, periute de dinti si alte acareturi , plus frecatoarea si ...in pielea goala intri in baie. Bazine mari cu apa calda , fierbinte sau rece , iei scaunelul si dupa ce te inmoi bine unde vrei, treci la frecat jeg. Fiecare bucatica de piele e frecata si rasfrecata de dai jos sapte piei. Daca ai bani si esti mai cucoana, te dai pe mana unei matusi ce are grija de ...pielea ta contra cost desigur. Apoi jegul iese mai bine daca e si barfit, asa ca e o harmalaie ca la piata.Se pune tara la cale, se injura sotii, urla puradeii ce alearga peste tot... Daca esti solo, rogi vreo baba sa te frece pe spate. Clatit, dat cu tot felul de pomaduri si gata baia , ce dureaza vreo cateva ore bune.
Apoi am fost intr-un sat la sauna, si vazut o shmecherie: o roata cu o frecatoare pe ea. Mai !!! vine o babuta , apasa pe buton si ...roata se invarte si o freaca pe spate ! Eeeee...zic eu. Buna treaba , desi in Seul nu am vazut asa ceva.
Acum s-au modernizat mult saunele. Adevarate mini orase. Au piscine, sali de sauna, fierbinte, cu gheata, cu sare, cu jad, cu nisip fierbinte, cu lut, cu oxigen, cu pietre din nush ce vulcan incinse de zici ca esti in iad, sali de masaj sportiv, facial, tailandez, karaoke, sala de fitness, jocuri pe calculator, sau alte masinute pt copii mici si mari, restaurante si cafenele...Nu iti ajunge o zi sa treci prin toate salile si vreo juma de salar .
Apoi cred ca ar trebui sa ma apuc de scris cartea aia...ca amintiri am destule,
dar ajunge pt azi . Ca e deja ...maine!
vineri, 3 iulie 2015
Un nou azi
Adica o noua zi a inceput. Ciudate visuri am avut azi noapte, Am adormit suspinand . Acum e o noua dimineata, e acelasi soare ce a apus insangerat aseara, acum e luminos, florile zambesc parfumat.. un alt azi.
Rutina zilnica, baut cafea, facut curat, flocosit pisicile... Ma uit la locul gol pe pernuta unde dormea Nurong si nu pot crede ca am mangaiat-o pt ultima data aseara, adica acum 12 ore. Ce pot face? Viata merge mai departe , cu sau fara Nurong, cu sau fara noi intr-o zi.
...Hodo sare sa il flocosesc, se uita cu ochi mari la mine, de ce plangi? Chiar asa, de ce plang?E atata viata in jur, am atatea pisici de smotocit inca...dar va fi un loc gol mereu in suflet.
Un alt azi a inceput . Vom merge mai departe, ca asa e viata.
Rutina zilnica, baut cafea, facut curat, flocosit pisicile... Ma uit la locul gol pe pernuta unde dormea Nurong si nu pot crede ca am mangaiat-o pt ultima data aseara, adica acum 12 ore. Ce pot face? Viata merge mai departe , cu sau fara Nurong, cu sau fara noi intr-o zi.
...Hodo sare sa il flocosesc, se uita cu ochi mari la mine, de ce plangi? Chiar asa, de ce plang?E atata viata in jur, am atatea pisici de smotocit inca...dar va fi un loc gol mereu in suflet.
Un alt azi a inceput . Vom merge mai departe, ca asa e viata.
Azi
Azi
.....speranta ca va fi bine dupa operatie . O mangaiam, o strigam si se uita speriata parca la mine. Inca avea perfuzia in labuta...dar va fi bine, vom merge acasa. Acasa !
Suna telefonul si speranta s-a spart in mii de cioburi . Infectie generalizata, fara sanse de a se vindeca, mai rau decat credea. El, doctorul ce mi-a dat acea speranta ca ....
Ma intreba ce sa faca. Ce sa faca? oricum era acolo, pe masa de operatie ...si din pacate speranta a zburat cu aripi frante.
Cand am ajuns acolo am vrut sa o vad pentru ultima oara. Lacrima .......plang si eu ...ma aude oare ? . Mangaiam capul mititel galbui,labutele ce aveau sosete albe. Doarme nu-i asa?
Azi a apus intr-o geana insangerata . Soarele isi lua adio de la ziua de azi. A coborat in valuri intunericul pe carare. Vad si nu nu vad in jur. Inregistrez automat schimbarea de culori. Inca e o raza sangerie printre copaci undeva departe....departe ca sufletul ce a plecat lasand o lacrima in urma. Lacrima ce am sters-o luandu-mi adio.
Nurong !!!!!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)