Eram copii, nu ne ajungea tarlaua sa alergam, nu ne ajungea ziua sa ne intalnim cu colegii si prietenii la o minge pe batatura , un sarit de coarda, nu ne ajungeau tufele sa ne ascundem. Sa stam la barfa, sa intoarcem lumea cu susu-n jos.
Am crescut, am intalnit printul "charm" si uite-ne cu statut de neveste. Si asa ...ca bonus si cel de mamici. Servici, copii, mancare, nu ne puteam plange ca nu avem ce face, ca ne ajunge plictiseala si uratul.
Si iar intorceam lumea cu susu-n jos stand la barfa cu copii. ...
Dar , dar...cei mici sunt mari, au alte prioritati numite prieteni si mai ales...mai ales nu pot nicicum rivaliza cu...maria sa TELEFONU SMART!!!
Cum pot eu, o mama traita in alt secol , sa rivalizez cu asa ceva? Pai ce , eu pot raspunde in cateva secunde la n+ intrebari de talie mondiala? Etc...etc...
Dar am devenit atat de singura! Stam fata in fata si totusi sunt singura!
Pai ...prezenta e fizica si cam atat. Ca tastele tin loc de cuvinte, prezenta reala e pe locu` 2, cea virtuala e primordiala. Stim ce face X sau Y la celalt capat de lume. Dar ce fac eu, cel de langa tine stii?/???Te intreb ceva si marai un raspuns indefinit. Atentia e acordata raspunsului pe chatu` ala de pe SMART. Ce ai facut azi , te intreb. Cum te simti, in ambele sensuri, si aud ca e ok totul. dar ochii sunt acolo, pe acel mini ecran smart. Nu vezi ca m-am tuns si ca sunt blonda iar, ca rad sau plang...Ai uitat demult sa ma intrebi daca mi-e bine. Totul se reduce la salut si cam atat.Venim si plecam care incotro. Locuim in aceeasi casa, dar am uitat sa fim o familie.
Oriunde si oricand ma uit in jurul meu, vad doar capete plecate , plecate in fata mariei Sale Smart! Toti chat-uiesc, cauta febrili pe net cine stie ce, se uita la tv sau la vreun film. Dar nimeni nu se uita pe unde merge, cu cine merge, daca ploua sau ninge. Rar vezi pe careva vb cu vecinul , si cei ce o fac sunt de obicei mai in varsta.
O eleva in clasa mea a zis ca mama ei de cand are smartul si kakao chat cam uita ca are si o fata ce vrea nu doar un blid de zama ci are nevoie de un sfat , de o imbratisare. Doamne! am realizat cata nevoie am si eu de asta! Cat imi e de dor de fetele mele care imi povesteau ce au facut azi, ce prieteni au si ce vor sa faca...care ma imbratisau si imi stergeau lacrima.
Ieri am incercat sa fac o diferenta,intre ce a fost si ce este.Am incercat sa-i spun ca sunt singura , ca nu am cu cine vb. Hmmm...a zis ca is melancolica, ca sa ma trezesc la realitate . Ce face ...stie ea ce face, la ce sa imi bat si eu capul? Sa ies din casa si sa vb cu...vecinii? cu necunoscutii?E tot aia??? Dar eu sunt norocoasa...am acasa 5 pisici. Conversez cu ele de numa. Le intreb ce vor sa pape, ca tre sa facem curat, ca...si ca....
Se uita la mine si miauna , ma apropa sau nu.
Si recunosc , eu nu sunt SMART! Adik desteapta ca scula aia .Ce eu stiu ce e la al capat de lume? Eu nu stiu multe. Doar ca imi lipseste umanitatea din noi , de langa mine. Imi lipsesc OAMENII. Mai ales cei dragi mie!
Offffff,oftez din greu,oare asa am fost si noi cu parinti nostri?eu zic da, da ,nu puteau sta de vorba cu noi,stiam tot ,eram puternici,asta pana intr-o zi cand am devenit noi parinti ,demodati,acum le dau dreptate parintilor mei ,este totul asa cum imi spuneau ei,lumea nu este cum am crezut noi ,asa o sa fie si copii nostri ,ne vor da dreptate intr-o zi ,stiu ca va fi tarziu ,poate ,dar suntem aici pentru ei ,trebuie sa invatam ,sa ii ascultam atunci cand simt ei nevoia sa se confeseze,trebuie sa ii ajutam atunci cand ne cer ei ajutorul,sa nu mai fim prea implicati in viata lor,nu e drept ,dar asa e lumea ,azi ,totul se transforma prea repede.Offfff si iar offfffff.
RăspundețiȘtergereMirela , nu e vb de diferenta intre generatii. Ci de faptul ca daca ai nostrii parinti concurau cu prietenii nostri ce veneau la noi in carne si oase, eu nu pot concura cu acel telefon . Mama stia ce ochi are prietena sau prietenul meu , eu habar n-am cum arata , vad avataruri .E vb ca desi sunt in fata mea, gandul si privirea le e acolo, pe ecran si taste.
ȘtergereEu inca mai beneficiez de imbratisari si discutii lungi cu fetele, dar nu stiu pana cand. Momentan telefon prea smart nu le-am cumparat, calculatorul are parola iar de net se apropie cand au vreun referat sau cand vor sa-si verifice mailul (max. o juma de ora pe zi). Da, stiu, ca la cazarma, dar am aplicat regulile cand erau mici si le-au acceptat destul de usor. Numai bine iti doresc!
RăspundețiȘtergereDraga Ina. Nici eu nu le-am cumparat telefon pana nu au terminat scoala. Si nu existau smarturi pe atunci. Dar au servici si isi cumpara ce vor. Acasa computerul tine loc de mobila acum. Din pacate, in tara asta super dezvoltata electronic, nu pot sa ma ...acomodez cu robotizarea tinerilor. Pupici tie si fetelor.
ȘtergereOh, eu te-am vazut in cateva poze pe aici pe blog si mi-am imaginat ca ai copii de cel mult 15 ani. Presupun ca-s mai mari daca au serviciu, deci... nu mai comentez, ca n-am experienta necesara... :)
RăspundețiȘtergere