joi, 17 ianuarie 2013

Fara titlu, fara ...

Oare ce titlu ar putea avea o zi in care esti trist, in care iti plange sufletul? Oriunde te intorci vezi numai dusmanie si ura, vezi ca oricine incearca sa arate ca el e cel tare, ce poate sa faca rau. Ma intreb daca ii aduce fericirea scontata rautatea lui.Si cat dureaza ea.
Ma simt pierduta, nu stiu cum sa ma fac ca uit de durerea mea, deschid laptopul , citesc mesaje pe Fb . Si acolo vad atata durere si ura. Mesajele si florile ce le vad acolo, nu pot acoperi cele ce arata cata cruzime exista, si asta impotriva celor fara aparare, sau pe care ar trebui sa-i aparam.
Se pare ca frustrarea si tristetea indelungata, ce pare fara iesire , duce la depresia aia de care unii rad, altii nu o baga in seama, iar altii o duc la extrem. Faptul ca te simti folosit, umilit, mintit si abuzat pt ca iti pasa de cel de langa tine. Si incerc sa gasesc o rezolvare, sa ies din situatie, sa traiesc iar zambind nu doar printre lacrimi, sau de complezenta, ci cu tot sufletul. Dar ma doare sufletul , caci ar trebui sa iau decizii radicale, si stiu ca ele nu vor ajuta pe cel in cauza , poate il vor duce la mai rau...Si oare cum pot ajuta pe cineva ce nu vrea sa fie ajutat, ce acum e atat de intelegator, de... langa tine, si apoi nu da doi bani pe faptul ca a incalcat promisiunea, ce nu constientizeaza ca incalca dreptul tau la viata .
Sunt trista si scriu lucruri fara inteles, pt ca nu pot sa inteleg tradarea  increderii . Nu pot intelege cum acum te pupa si maine nu da doi bani pe tine, ce pune orice mai presus de promisiunea facuta tie, ce crede ca esti dator sa fii acolo, treaz in mijloc de noapte, sa-i asculti vorbele fara rost, sa-i pui masa chiar de e 3 dimineata, dupa ce nu poti inchide un ochi de grija ca s-a intamplat ceva, ce sta pe telefon continuu , dar nu se derajeaza sa raspunda la apelul tau sau sa-ti trimita un scurt mesaj ca e doar la o bere cu amicii....
Si care face aceste lucruri sa para atat de normale. Atat de normale! Si eu care ma bucur ca macar vine acasa, ca nu e mai rau...Si eu care ma gandesc cat mai pot rezista, sa fiu nedormita si in stres , ce stiu ca mi-a promis ca va veni acasa dar trece noaptea si nici un semn, ce vine a doua zi fara sa zica ca ii pare rau pt ca ....a gresit cu ceva??//Ce e copil sa-mi dea raportul??? Hmmm....cum nu pot eu intelege.

8 comentarii:

  1. Buna ziua,Jeny!Atunci cind vei constientiza ca viata ta este mai presus de toate cele din jur...,nu te va mai durea sufletul pentru cei care gresesc in a face rau celor de linga ei.Incearca chiar daca te doara, sa fii mai indiferenta un timp.Ai sa vezi ca situatia se va indrepta.Dormi...,fa ca viata ta sa fie mai luminoasa si atunci cind vei trata cu indiferenta pe cei care te ranesc,atunci se vor trezi si se vor intreba...,oare ce sa schimbat in comportamentul tau?! Iubeste-te tu pe tine si totul va fi Ok.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Of , de cate ori imi zic sa fiu indiferenta. Nu pot mai mult de 2-3 zile. Dar va trebui sa imi vad de viata, cata a mai ramas. Pup.

      Ștergere
  2. Salut!
    Ai un blog interesant. Te astept pe la mine http://filmandotherstories.blogspot.se/.
    Un an nou fericit iti doresc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna Cristina, am intrat pe blog si sunt o multime de filme. Am sa mai intru sa citesc ceva povesti. Mersi de vizita.

      Ștergere
  3. Cel mai simplu lucru pe lumea asta e sa dai sfaturi,sau sa incerci sa consolezi pe cineva care are piciorul rupt(plastic vorbind),asigurandu-l ca nu-l doare asa de rau,sau ca cele 6,sau nu stiu cate saptamani in care trebuie sa stea in ghips,vor trece ca o boare de vant,iar dupa ce l-ai asigurat de compasiunea ta,sa o iei la sanatoasa pe cele doua picioare zdravene ce le ai la purtator.Draga Jeny...eu nu vreau sa te consolez si nici sa te asigur ca viata va fi mai blanda cu tine daca asculti sfatul meu.Eu vreau doar sa-ti spun ca daca tu uiti sa te iubesti si sa te respecti pe tine,e mai mult ca sigur ca cei din jur vor uita asta cu si mai multa sarguinta.Cu cat incerci sa te daruiesti cu totul, celui de langa tine,cu cat incerci mai mult sa-l faci sa inteleaga ce inseamna pt tine(prin fapte si nu prin vorbe),cu cat ii umbli mai mult intre coarne(lui sau familiei,numai ca sa fie bine),cu atat pierzi teren in fata lui.Si stii de ce ?Pt ca e prea sigur de tine,pt ca te stie acolo la dispozitia lui,la orice ora din zi sau noapte,pt ca nu i-ar trece nici o clipa prin cap ca te-ar putea pierde.Esti "obiectul" lui,asa ca te foloseste asa cum are chef.O parte din vina o porti si tu(ca ai permis sa se ajunga aici),dar ai si o scuza,pt ca e greu sa te trezesti intr-o lume straina cu totul de ce stiai,inconjurata de oameni care te privesc circumspect de cum le-ai trecut pragul casei si sa nu ai pe nimeni apropiat care sa te inteleaga ca te simti pierduta si depasita de situatie.E greu sa te lupti cu tine,sa inghiti noduri nenumarate si sa incerci sa traiesti "onorabil" intr-un mod care nu ti se potriveste defel.Pana acum ai trait pt cei din jurul tau,incercand sa-i multumesti,chiar daca ai mai avut momente in care ti-a venit sa pornesti rascoala.Chiar daca pare absurd si de necrezut,cel care-ti provoaca suferinta prin comportamentul lui,chiar tine la tine,dar a uitat asta,pt ca te stie acolo la dispozitia lui,asa cum stie ca scaunul cutare trebuie sa stea in locul cutare.Se va trezi abia cand tu vei da semne ca nu mai vrei sa fi mobila lui,ci femeia lui....cand tu vei dormi bustean noaptea cand el se intoarce de la o bere,fara sa-l intrebi daca ii e foame,cand tu te vei imbraca frumos si vei pleca la o plimbare fara sa spui unde ai fost.La inceput va fi intrigat si probabil va face scandal,dar daca tu o ti pe-a ta,incepe sa se teama ca-l lasi si ca ceva nu e in regula.Aici apare orgoliul care se umfla precum un balon si nu-i vine sa creada ca Jeny a lui e in stare de asa ceva.Apoi ii tremura izmenele si de ce va zice lumea,ca de,la coreeni e f important ce zice lumea.Daca nu e violent din fire si nu esti in pericol sa-ti fragezeasca oasele,poti sa te joci nitel cu nervii lui si sa-l faci sa inteleaga ca nimic pe lumea asta nu e batut in cuie.Jeny,capul sus !Boala ta a fost un semn ca ceva trebuia schimbat si daca ai tot amanat-o ai primit un bobarnac de Sus,dar ai primit si o noua sansa sa mergi mai departe,dar altfel decat ai facut-o pana acum.Doar tu sti cel mai bine ce trebuie schimbat si doar tu poti pune piciorul in prag.Noi suntem alaturi de tine,chiar daca virtual.Aja,aja,Jeny !

    RăspundețiȘtergere
  4. Aja , aja! Nu e asa de usor...nu e vb de sotul meu. Ca el stie ca il las , si imi vad de ale mele. Mersi de incurajari. Pupici. Si cred ca ar trebui sa ma apuc de scris cartea aia...ca am ce povesti.

    RăspundețiȘtergere
  5. Dragă Jeny, sper că ți-au trecut supărările, dacă nu, sper să-ți aducă un zâmbet pe buze mărțișorul ce ți l-am pregătit. Dar pentru asta am nevoie de ... ADRESĂ!!!. Treci pe la mine, pls, și las-o într-un comentariu pe care, fii sigură, n-o să-l public. Sănătate maximă îți doresc!

    RăspundețiȘtergere
  6. La Multi Ani ,de Seollal(Anul Nou Lunar) !!!!
    M-am gandit ca o felicitare venita din suflet,e bine primita si daca e oferita asa off-topic.Sa ai parte de un an bland cu tine si cu sufletul tau si sa nu ne uiti.Noi suntem aici,in ograda ta (aproape zilnic)chiar daca nu strigam in gura mare.Te imbratisez cu drag.

    RăspundețiȘtergere