La multi ani 2010!

A venit si Revelionul. Am muncit ca eroul si pe 31 dec. Deci unde sa pleci sa faci revelionul mai deosebit? Asa ca daca de Craciun au venit la mine , Nina si copii , am promis ca voi merge eu acolo. Asa ca luat jumatatea, adica tractorasul , prajiturile, salata de vinete la pachet, plus ceva vin si in metrou cu noi. Cam vreo 2 ore drumul . Acolo va veni si Ramona , o romancuta din Motca, deci moldoveanca si ea. Casa s-a umplut de lume si zarva. Copii vreo 4 , cei mari vreo 6 , deci...Si dupa ce am terminat cu pupaturi si plugusorit, am asezat taberele. Ciocanele separat, a zis seful casei. Pus masa si cum Ramona a adus visinata de acasa si branza , de fapt cas, am servit masa ca la mama acasa. Carnita cu usturoi ,sa nu-i treca vreunui vampir prin cap sa se dea la noi, vin fiert cu mirodenii. Si....incepe:5, 4, 3, 2 , 1, ......la multi ani! am sarit in anul 2010. Am intrat cu sampania in mana, cu pupaturi si urari pe 2 limbi. Apoi am incins o hora mare...din Ansan pana in Moldova noastra.

Pacat ca nu am reusit sa transmit live la radio, nu a vrut netul de acolo sa ma primeasca....

Acum sa va spun cum e aici ....pai nu se sarbatoreste ca in Europa.

In centrul orasului este un clopot mare. Dar nu in vreo clopotnita! Nuuu...ci intr-o pagoda. Si acolo la 12 noaptea presedintele si cei din sfatul batranilor bat clopotul . Si lumeee....adunata cu cateva ore inainte la intersectie in fata pagodei. Apoi se retrag pe la berarii si serbeaza .Dar majoritatea sta acasa. Fara sa faca nik interesant. nici la reastaurant nu se tine ca la noi noaptea de revelion , cu ceva organizat pana dimineata decat in cateva locuri , dar am fost odata si am plecat dezamagita.

Aici primul rasarit e soare e important. Asa ca toti dorm, iar cei care nu au ce face , trag o fuga pe malul marii sau se catara pe vreo creasta de munte sa vada soarele. Pai va dati seama , vreo cateva sute de mii de oameni pe un petec de plaja ...inghetati de frig , cu mucii in barba ,asteapta batand din picioare maruntel sa vada soarele , care rasare pe la 9...ha haha ...ca e innorat si nu se lasa asa usor vazut. Am fost si eu odata pe plaja.... doamnee...nu mai fac asa greseala.

Hai noroc si la multi ani!

Partea intai pana aici. Urmeaza ....partea a doua. Maine.

Si uite-ma si pe mine ....

Am un omulet de zapada

Am un omulet mititel de zapada. desi e zapada multa , nu prea se poate lucra cu ea. Am incercat dar nu se lipeste. Asa ca e mititel . Dar uite ca l-am facut cu fata cea mare, si m-am simtit bine , ca atunci cand eram copil eu. E in curte si sper sa reziste cateva zile.

Bine ai venit ! omulet de zapada.

Craciun Fericit!

Da , va uram Craciun Fericit! Am zis eu ca am ramas in urma cu postarile. Ce bine sa ninga si sa nu mergi la munca ! Asa mai scriu si eu pe blog.

Deci ce am facut de sarbatori? Am pregatit si eu o oala cu sarmale, un platou cu salata beof, un salam de biscuiti , ca tort am cumparat unul. Timpul...bata-l vina.

Seara am pus caciulita in cap de craciunita si am plecat la biserica. Am ascultat slujba, a venit si Nina cu copii, care au vrut sa manince ceva ramyon (fidea supa) acolo. Am ascultat ceva colinzi si am venit acasa la mine.

De la usa au inceput copii sa colinde...steaua sus rasare....

Cand au dat cu nasul de mirosul de sarmale,...ce bine ca au iesit bune , am avut si smantana , deci am papat ca acasa, eram acasa, radeam , colindam, sarmale, vin fiert pe masa....

Apoi am fost la radio cu colindul vreo cateva ore. Ce frumos ! caci toti m-au primit cu drag , am servit masa care a fost plina de bunatati, in fiecare casa, am ras si plans, de bucurie, de tristete ca sarbatorile vin si noi departe...Din pacate copii (Mada si Iulian)au fost singurii colindatori pe care i-am avut.

Dar parca ieri am ajuns in aceasta tara si mergeam cu fata cea mica la piata , era primul Craciun ce il petreceam cu ele si departe de casa. Vedea micuta luminile din brazii de plastic si se minuna , si zicea la toti : Merry Christmas! Mica , cu caciulita pe ochi, era asa de dragalasa, dar nimeni nu ii raspundea la salut...merry christmas! oare unde o fi auzit de a invatat sa zica?Se pierdea printre picioarele lor, dar nimeni nu o baga in seama. M-am suparat pe indiferenta lor si pe faptul ca erau atat de reci si nepasatori la acea firava voce ce ii saluta. Am pus-o sa aleaga ce ar vrea sa puna in pom, ea ar fi cumparat tot .... acasa am ajuns si dupa ce am pus bradul, am facut impreuna lant din hartie colorata si scara pisicii , la fel cum faceam cand eram eu copil acasa, erau asa de fericite ca au decorat pomul cu ele, era primul lor brad de iarna. Am pus luminile si ...palpaia multicolor. Colindam, si eu si ele, pt bunicii din Romania, fiecare pe limba lui. Plangeam si colindam. Ma uitam la ele cum au adormit fericite ca au brad ce palpaie si ca va veni mosul. Care le-a adus papusi si ursuleti. Dar eu nu puteam adormi, gandul ca toti sunt acasa si asteapta colindatori, iar la mine nu a venit NIMENI! Sa ma intrebe de sanatate, sa ma colinde un pic . Nu exista Craciun aici, intr-o tara budista . Amara descoperire, iar cei care merg la biserica nu sarbatoresc decat acolo si atat.

Of, au trecut 16 ani de atunci, timp in care am fost acasa de Craciun doar o data. Dupa 10 ani. Am si uitat cum e sa te distrezi de sarbatori, am uitat si colinzile, dar tare m-am bucurat cand au venit copii cu buhaiul si colbaciul. Si ma colindau, cu steaua , cu sorcova...

Acum sarbatoresc cu cine inca mai are acel spirit al sarbatorilor, sau singura....dar nu ma las prada disperarii caci mosul vine si la mine , sa cred este tot ce am nevoie. Si sa fiu in lumea mea, nu imi pasa ca unii nu o accepta si nu o inteleg. Treaba lor.

Hai sa ne traiti!

Concursul de gatit.

Am cam ramas in urma cu evenimentele , de fapt ele au fost la timpul lor, eu nu le-am scris la momentul respectiv. Treaba si iar treaba...of pana mori nu se termina.

Deci in decembrie pe 19 a avut loc concursul de gatit. Pt noi, doamnele straine de tara. Cum a fost?

Pai fiecare echipa formata din 2 concurenti, si eram numai 30 de echipe. Fain, lume pestrita, cu ochii mai mari sau mai mici, copii ce se fugareau printre mese tipand, si mai ales un amalgam de limbi vorbite, de numai Dumnezeu stia care cu cine vorbeste si cu cine se intelege.

Anul acesta aveam de tras la sorti biletele cu numere, mergeai la masa unde era nr respectiv si gaseai numele si reteta preparatului ce il vei face. Am tras nr 16 , ajung la masa si ...ioi mi se plimba limba-n gura sa pronunt numele d-apoi sa stiu ce-i ala. Aflu ca e ceva vietnamez...ha..ha. noi doua dame bine romance , in Seul preparand ceva vietnamez. Dar ne vom descurca noi.

Punem sortuletele (am uitat sa va prezint echipa , eu si Madalina , o pustoaica de 14 ani din Iasi sosita ,careia nu-i e frica de tigaie) cuiburile in cap si ...la treaba. Eram imbrate fain tare asa ca pe la noi la tara, numai vreo 2 au mai fost in costume traditionale. Nici nu citesc bine reteta ca vine una sa-i dau tigaia mea. I-auzi, pai cica am timp 2 ore si mi-o aduce . NO! strig la ea(ca era o harmalaieee) , m-o fi injurat pe lb ei, treaba ei, ce, avea si ea tigaia ei, ce se da la a mea?

Apoi ce trebuia sa facem? O clatita cu lapte, faina, si mai stiu eu ce, iar pt umplutura ....carne, garizi, ceapa, ardei gras, ceapa verde, vreo 2 buc de calamar, fasole incoltita, plus sos de facut:sare neagra, zahar, ulei de susane, zeama concentrata de peste sarataaaa, . ... Pus totul la calit dupa ce s-o relaxat un pic amestecul cu sos cu tot. Facut o clatita , pe care puneai un strat de fasole incoltita , unul de amestec , impaturit si in farfurie cu ea.

Facut vreo 3 clatite , 2 puse pt juriu frumos decorate , cu patrunjel , marar si trandafiri de rosie.

Acum pb mare era ca habar nu aveam ce gust ar fi trebuit sa aiba clatita aia.

Intre timp pe scena se lalaia efectiv ca erau niste fete ce nu cantau ,ci faceau o galagie mare si atat, dar au fost si care au dansat , din Tailanda , si China.

Pai majoritatea concurentelor erau chinezoaice, vietnameze, sau filipineze.

Si se putea sa nu dansam si noi? Nina si eu , la poloboc ! uiuiu ....iar apoi am colindat toate trei.

Degustarea de catre juriu....si momentul adevarului. Incepe de la locul 3. Nu suntem . Trece la 2 asa vreo 5 echipe, plus popularitate, nu suntem. Acum ce ramanea ?locul intai sau ...nica. Si....buubuuuuummmm...premuil intai ...nr 16 !!!! adica noi !!!!

Am tipat de bucurie si sus pe scenaaa!!! sa ne luam premiul. Valoare 100 dolari tichet department store. Am impartit desigur(a plecat Mada fericita ca la primul concurs aici in Coreea a castigat nu numai experienta , ci si bani, caci eu am ramas cu tichetul si i-am dat bani).

Deci uite ca romancele inca stiu sa se impuna , si la cratita( sau tigaie) si pe scena. Bravo noua! Felicitari! si ...tot inainte.

A venit zapada!

Doamne, ce frumos ninge! Ca in povestile de demult. Si pt ca afara era o mare de zapada , masinile pe dreapta acoperite de zapada, iar cele ce s-au incumetat la drum au ramas blocate, m-au sunat ca azi avem liber. Yahoo!!!!
Am luat drumul parcului, incet inotand prin zapada. M-am bucurat ca un copil, ma tavaleam prin zapada, si cum aveam o punga in geanta. iuuuuu.....la vale . Se uitau la mine ca la una dusaa... cum radeam si urcam iar drumul in panta , puneam punga si ..... yahoo!!!!
Pacat ca eram singura si nu am gasit pe nimeni asa fericit ca mine. Ca as fi vrut sa fac un om de zapada. Inca nu e timpul trecut , in curte e un munte de zapada , il modelez un pic, ii pun o caciulita si un maturoi. Haideti la o bataie cu bulgari! Nu exista varsta sa te bucuri de zapada si d jocurile ei.