marți, 29 octombrie 2013

toamna





Toamna iar ! Frumusete in culori...

Azi ...

Azi am fost libera. Asa ca am zis sa recuperez ceva din treburile lasate deoparte. Si sa merg sa imi revad "colegii" de la firma ce importa vinuri din Romania. Colegi pt ca ...inca mai folosesc cartile de vizita facute de firma unde functionez ca ...director cu promotia vinului romanesc. Am gasit si lume noua acolo la birou , si vinuri noi importate. Dar interesant este ca am gasit o ...scrisoare ce a venit din Japonia pt mine ! Cum pe cartea de vizita e adresa firmei a ajuns acolo. Si ma gandeam ca o fi vreun prieten din tre cei cu care ma intalneam la festivalurile de mers. Dar mare mi-a fost mirarea sa vad ca nu. Expeditor : Hiroshi Irita. Hmmm...desfac plicul si gasesc o poza.

Facuta poza acolo la expode medicina traditionala din Sancheong.  Si scrisoarea ce zice asa...." darga Jeni , apreciez cu adevarat bunanatea cu care ne-ai invatat despre terapia din salina si terapia cu plante medicinale din Romania ,la expozitia internationala din Sancheong , pe 13 septembrie.  Sunt interesat sa invat mai multe despre aceasta terapie.
Eu lucrez la o farmacie in Japonia si studiez medicina alternativa din alte tari.  Iti trimit si o poza ce am facut-o impreuna acolo. Multe multumiri. Hiroshi Irita."""'
Frumos!!! nu ma asteptam ca sa primesc vreun semn de la careva, mii de oameni au trecut pe acolo...
Azi am primit un dar frumos...
Si trebuie sa scriu despre acel festival. Datorez asta oamenilor minunati ce i-am intalnit acolo .

marți, 22 octombrie 2013

"Acasa"

In ghilimele acasa. Cand te imparti intre doua lumi si doua continente , intre doua familii si doua case, cam greu poti spune unde este acasa. Au trecut 20 de ani de cand am casa aici in asta tara de la capat de lume.
Pai cam repede zic eu, nici nu am realizat cand s-a facut deja anul 2013. Cand au zburat oare? Dar asta e alta problema. Problema este cu ...acasa. Cand imi fac valiza sa plec spre Romania , spre tara mea natala unde am lasat parinti, frati , o casa si o parte din sufletul meu, spun ca merg "acasa".  E normal sa fie acasa ca doar inca mai am o casa . Si un  loc unde ma simt acasa si unde oameni dragi ma intampina in prag.Acolo am invatat sa zic mama , sa alerg cu mieii pe pajiste, sa buchisesc alfabetul , sa spun "te iubesc". sa injur , sa am prieteni .
Si uite ca am ajuns aici, unde am o alta casa, o alta familie. Si este tot acasa...Aici am crescut copii, am zambit sau urlat de ura, aici mi-am petrecut tineretea. . Cand fac din nou bagajul sa vin aici , ce pot spune decat ca merg...acasa. Si eu is confuza. Pai plec de acasa si merg tot acasa...
Nu am scris cat am fost in Romania, ba era ba nu era net, ba eram ba nu acasa. Nu am scris nici cand am ajuns aici pt ca am fost plecata la festival. Si am de zis multe despre asta.

duminică, 7 iulie 2013

luni, 1 aprilie 2013

breeding dogs. Jindo dog.
Rasa de caine pura Jindo.
Korean

Ploua...

Ploua de azi-noapte, a inceput asa de ziua prostelii cu udatura. Dar nu e rau deloc , si desi ploaia nu e curata acum , particule de praf adus din desertul Gobi din China coboara odata cu ploaia, sper sa spele macar urmele iernii si sa aduca vreme mai calda. Ploua ...e melancolie si poate tristetea ca au trecut deja 3 luni din anul acesta, parca lasindu-mi senzatia ca nu am facut mai nimic.
Si cum statul acasa nu ma face prea fericita , mersul la servici e alternativa. Ma recreez zic eu , vorvind cu colegii si clientii. Dar mai ales rad. Si simt ca traiesc. Ca imi place sa rad nu e o crima, dar sa mergi la servici pt asta ... si mi-ar place sa cred ca nu sunt singura.  Parca il aud pe al meu sot duminica seara" of, maine iar la munca..." Offff!!!! deci e clar cata distractie are el acolo. Si multi merg parca la ghilotina la servici, dar mai ales fac ceva ce nu le place. Si ce e trist, este ca merg la universitati unde nu au nici o chemare pt ca asa vor parintii, ca e o slujba bine platita (va fi), ca nu au medii pt ceea ce vor, etc...Si pierd ani din viata invatand ceva ce nu le place , apoi o viata mergand cu fete cenusii la un loc de munca ce nu le aduce satisfactii , decat poate materiale.
 Pacat, mare pacat, dar e viata lor si ma intreb de ce m-o interesa pe mine. Doar pt ca nu as vrea sa vad oameni cenusii irosindu-si viata asta unica , si culmea , tocmai acesti cenusii ma judeca pt ca am un servici mai de ...clasa de jos. Treaba lor, singurul lucru ce il fac e sa le zambesc si ....sa ii las cu gandul superioritatii lor.
Ploua afara , ploua si in sufletele unora. Ploua , dar in casa e cald si bine, pisicile s-au lungit pe podea si dorm .....Eu ,  ma pregatesc de mers la munca.