A fost prima editie a festivalului international de mers in Suncheon. Si nu se putea fara mine nu? Asa ca am pus rucsacul la spinare si vineri dupa amiaza eram deja acolo , cu mirosul marii cuprinzandu-mi narile. Marea...
Seara am avut o cina cu preparate chinezesti, nu prea m-a incantat, dar nu eram acolo sa degust minunatii. Nu inca. Si de fapt era o intalnire intre sefii organizatiilor, aveau translator ,deci...
Dar hotelul era ...deosebit. Numai sticla de parta mergeam asa...deasupra orasului la inaltimea etajului 17. Si cand ma gandesc ca geamul era spre est...hmmm...rasaritul!!!
A doua zi urma sa inceapa festivalul. Si dimnieata, fara rasarit de soare , inorat si ...somnul de dimineata e cel mai dulceeee ... la munca! Adica acolo, unde se dadea plecarea. De data asta aveam de tradus pe scena. Nimic nou pt mine oricum, si START!!! 20 km, 10 km ...cum pierdusem startul la 20 am pornit cu cei pt 10 km.
Si am descoperit o alta imagine a ...marii. Cu lagune, apa care se retrage mult in larg , lasand barcile pe uscat, insule rotunde pline de un fel de alge rosii-verzi, insule ce seamna cu cercurile facute de extraterestrii prin lanurile de porumb, depinde de cat de "batrane"sunt... muntele de unde poti privi tarmul marii si insulitele imprastiate .
Problema am descoperit-o seara, ma prajisem bineee, adierea brizei a atenuat caldura soarelui, ramanind razele ultra ce m-au facut sa arat ca un pui la frigare.
Seara am avut cina festiva, am glumit, cantat, dansat,sevit preparate diverse...fotografii.
Si cum bautura nu mai face parte din meniul meu, nu am participat la partea a doua. Undeva prin oras cred...
Duminica , am luat picioarele la spinare si mers 20 km. Alt traseu, de-a lungul coastei. Si printre padurea de stuf, urmand aleile facute special pt astfel de plimbari. Servit si o supa de peste "mergator" si ala. Auzi la el, sa-si foloseasca aripile la mersul pe uscat, prin namolul ce ramine dupa ce se retrage apa. Doamne sa-i vezi iesit din gauri si ...mergand pe coate. Se fugaresc prin namol. La pescuit nu ai nevoie de carlige cu momeala, ci doar arunci undita, ii agati de-o aripa si gata la oala cu ei. Si sutele de crabi de toate marimile ce in timpul refluxului ies la "pascut"namol. Fel si fel de minunatii prin delta aia ramasa pe uscat. Pasarile canta...dar de vazut pauza. In stufaraia aia ....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu