.....speranta ca va fi bine dupa operatie . O mangaiam, o strigam si se uita speriata parca la mine. Inca avea perfuzia in labuta...dar va fi bine, vom merge acasa. Acasa !
Suna telefonul si speranta s-a spart in mii de cioburi . Infectie generalizata, fara sanse de a se vindeca, mai rau decat credea. El, doctorul ce mi-a dat acea speranta ca ....
Ma intreba ce sa faca. Ce sa faca? oricum era acolo, pe masa de operatie ...si din pacate speranta a zburat cu aripi frante.
Cand am ajuns acolo am vrut sa o vad pentru ultima oara. Lacrima .......plang si eu ...ma aude oare ? . Mangaiam capul mititel galbui,labutele ce aveau sosete albe. Doarme nu-i asa?
Azi a apus intr-o geana insangerata . Soarele isi lua adio de la ziua de azi. A coborat in valuri intunericul pe carare. Vad si nu nu vad in jur. Inregistrez automat schimbarea de culori. Inca e o raza sangerie printre copaci undeva departe....departe ca sufletul ce a plecat lasand o lacrima in urma. Lacrima ce am sters-o luandu-mi adio.
Nurong !!!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu