Glasul rotilor de tren

Suiera trenul ….cu uruit  greoi de roti puse in miscare am pornit pe al tarii drum de fier. Oare chiar a trecut o luna de cand ma aflu acasa?
Defileaza brazii…si Muresul involburat isi spune povestea . Muresul, cel mai lung rau de interior din tara noastra…multe amintiri ma leaga de el, ne-am unit glasurile si durerile.
E toamna, explozie de culori aramii ma inconjoara . Muntii Ardealului!
Deda! Glasul rotilor se stinge in scrasnet de frane. Imi dau lacrimile . Aud si acum fluieratul tatei intr-o gara lasata in bezna complet, oare de ce toate trenurile ajung aici in miez de noapte? Azi doar ecoul flueratului ma intampina si lacrimile se amesteca cu apa Muresului caci tata nu ma mai asteapta!
Uuuuuu!!!! Taca-taca…taca-taca…trenul urca pe coame de munte sau coboara in vai…uite si fazanii pe pajiste ! Ce frumosi sunt!
Din Reghin la Bucuresti vom face cam 8 ore, am ales trenul caci mi-e drag sa vad muntii Ardealului pe indelete, sa vad casele inconjurate de brazi si poieni, acum in  linistea toamnei. “Lunca Bradului “se numeste micuta halta ce am lasat-o in urma acum, Muresul parca se uneste cu stanca, sau cu oamenii ce si-au asezat casele pe malul lui.
Dor imi este si imi va fi de Ardeal, de lunca Muresului. De brazii maiestosi , fagii si mestecenii ce freamata pe coame, de paraiele ce curg , de izoarele reci , de cararile prin lunci printre flori de cicoare si branduse.De as putea sa imi umplu sufletul cu energia zeilor daci ce o simt aici! Zamolxe a stiut de ce a ales acesti munti ca templu.
Turme de oi si vaci coborate de sus , de pe pasunile alpine , smaltuiesc poienile, inca mai e ceva de pascut , iarba verde de acasa!
Rotile trenului par a se scalda in valurile Muresului, tulbure acum de ploile cazute in ultimele zile. Si asa, tren si rau, alerga spre destinatia finala.
Uite si pescarii! Isi incearca norocul in involburari de ape tulburi.
Uuuuu!!!! Am pornit din Toplita. Mergem spre izvoare de rau, intr-o zi de octombrie….Ruine de fabrici ne privesc prin ochiuri de geam sparte. Lasate sunt sa zaca intr-o rana de prea multa dorinta de libertate si de a ne inrobi strainilor investitori ce au dorit doar falimentul nostru .
Din nou peisaj rupt din tablourile naturii , mester fara seaman. Sate mici si rasfirate . Intr-o curte cativa oameni aduna cartofii in saci. Pamint bun, pamint negru a ramas in urma lor.
Izvorul Muresului ! Oare acolo aninata pe o coama de deal sa fie Transalpina? Si da! Zapada acopera pantele ce coboara printre brazi, partii natural ce par a avea urma de schiuri. Prima zapada ce o vad in acest an, la o palma de geamul meu. Cusme albe imbraca crestele ce se vad in zare, soarele arunca perdea de raze printre norii cenusii.
Gheorgheni ! In apropiere se aseaza trei doamne . Muzica in limba maghiara pusa la speaker-ul telefonului se revarsa .

Strabatem podisul , pasune valurita si alte izvoare ne atin calea:Izvorul Oltului ! Incerc sa imi aduc aminte de legenda celor doi frati, ce s-au transformat in izvoare. Mi-au placut mult legendele ce dau viata raurilor si muntilor.

Se pare ca a plouat mult in Miercurea- Ciuc. Baltile formate rasfrang ratacite raze. Si trenul alearga iar…un lant muntos ne acopera zarea.

Curti ingrijite, pasari de curte…uite si bibilici. Si marele depozit de apa mineral Perla Harghitei ne salute  albastru. Privesc in zare . Palcuri de ceata se ridica din vaile strajuite de brazi. Nu mai este muzica…fieare sta cu ochii pe cate un ecran…vecinele sporovaiesc. Era bine de invatam ungureste ma gandesc acum.

Alearga rotile pe sinele ce tacane. S-au schimbat traversele, cele vechi de lemn mancat de ani si tracanit de roti au fost lasate sa putrezeasca langa suratele lor noi, mama natura sa aiba grija de ele, ca noi nu avem timp . ….Pe un gorgan frumos se zgaieste la noi un morman de gunoi, saci rupti din care se anina ceva zdente, resturi menajere...

Bateria e pe sfarsite, ca si aceasta dupa amiaza in glasul rotilor de tren. Ne apropiem de bariera muntilor ce trebuie trecuta, prin Brasov, Predeal, Sinaia…Unde natura a binecuvantat muntii cu taria stancii si cutezanta vulturilor. Frumos colt de rai acest Ardeal. Ne-a binecuntat Domnul cu frumuseti de rai, si ne-a inzestrat cu suflete de slugi.

Ei, am ajuns muntii din urma iar. In padurea deasa , copaci uriasi sunt cazuti in genunchi cerand iertare mamei naturi. Spre putrezire sunt lasati.

Baile Tusnad! Offf !!! Ma aplec cu piosenie in fata ta natura!

Se lasa seara pe creste de brazi. Se lasa intunericul si pe tastele mele, ultimele palpairi de baterie….

Motto:  “ Pesimistul e un optimist ce s-a trezit la realitate.”

E greu sa recunosti ca ceva nu e in regula cu tine. Tristeti marunte, clipe in care lacrimile curg pe obraji, sufletul iti e sfasiat si urla in tine, te trezesti vorbind singur si aiurea ,vrei sa fii singur si totusi cauti pe cineva care poate e apt sa te asculte si sa vrea sa te asculte, te poarta pasii spre nicaieri, azi nu prea e acolo pt tine iar maine e ceva abstract, oare ce vrei, sau oare  vrei ceva?

Si mai ales , cum de ai ajuns aici??? Nu e in firea ta, in caracterul tau, tu cel care ai fost acolo pt oricine, care ai zambit si mangaiat suflete in distres, care cantai in cele mai disperate situatii…Nu poti gasi raspuns si asta te deprima, recunosti ca cel de acum nu are nimic de a face cu TINE!!! Si ce va face cel de acum??/ ce poate sa faca cel ce ai fost ??? Care dintre ei vrei sa fii?/

E secolul in care multi, prea multi sunt pierduti si cauta raspunsuri pe care poate nimeni nu va sti sa le dea, dar mai ales nu va fi acolo si atunci sa zica ceva…

Ti se propun psihiatrii…dar nu vrei sa auzi, ce , esti nebun? Zuza nebuna!?! Macar un terapeut , care e platit sa te asculte. Da, te asculta, (oare) si zice exact ceea ce vrei sa auzi, ca nimic nu e “defect” la tine, ca ai de disecat tot trecutul sa vezi ce trauma te-a adus aici, si uite asa ai un trup golit de sentimente ce e acolo in fata ta sa te asculte! Terapeutul nu are voie sa se implice sentimental sau sufleteste in problemele tale.

Dar daca esti departe de casa? De cei ce vorbesc aceeasi limba ? No pb, internetul si sculele astea destepte pot face legatura imediat cu oricine si oricand la cel capat de lume, si da! Banii se pot trimite in banca nu?  Incerci  si asa ,ca vrei sa te intalnesti cu cel ce te-a facut fericit pana atunci, cu eu-ul tau ce se joaca de-a vati ascunselea cu tine acum… Si uite asa, un chip iti zambeste din ecran si se pune pe ascultat….Da Doamne sa nu pice netul!  Dar nimeni si nimic nu e perfect si realizezi ca esti singur, ca cel ce e dicolo nu mai zambeste, e preocupat de alte chestii, scrie un mail …important zice ….te enervezi ca de! Pe banii tai tai isi face alte urgente…Si gata !!!

Te reintorci la TINE ! tu cu tine, cu cel ce e acolo, acum si atunci , cel ce ai fost, ce esti si care ai vrea sa fii…pt ca toti au probleme, toti sunt preocupati de ale lor, toti se schimba si au de luptat cu propriile fantome si fetze . Nici ei nu mai sunt cei de atunci, nu te pot ajuta, nu stiu ce vrei ….Dar oare tu stii???

Si cum speranta e singura ce te mentine pe linia de plutire, trebuie sa o cauti, sa fii acolo cand va bate la usa. PREZENT !!! spui si  regasesti mai mult sau mai putin , pe cel ce te-a facut fericit in lumea ta roz-bombon de mentosan.

Moda bombastica

Cum trebuie sa vad si eu cum se "invarte pamintul" cum zice al meu sot, citesc si eu din cand in cand presa pe telefon in drum spre servici. 

Si am descoperit ca e la moda ...titlul bombastic. Daaaa....pai daca nu apare in titlu cuvantul "cheie" care te atrage asa ca un magnet, cica nu se mai omoara nimeni sa vada cam despre ce e vorba in stire.

Si cuvinte cheie incep sa imi sara in ochi , de nu stiu pe care sa dau clic mai repede. 

  "socul vietii"...."grav"..."uluitor"..."groaza"...." incredibil"..."cumplit"...numai superlative , care din pacate nu sunt pozitive, denotand oare ca ne atrage doar raul din lumea asta, si ala la superlativ????

Si asa ne acapareaza atentia, dar descopar eu ca de fapt nu e nimic uluitor in articol, nici un fel de soc ...De groaza da! Ca ma trag pe sfoara cu aceste cuvinte de ...vraja! 

 Si totusi e adevarat, daca titlul nu atrage cu cine stie ce cuvant"cheie" parca nu indraznesc prea multi sa intre in actiunea textului . Dar si sa dezamagesti cu un articol sau poveste ce nu are absolut nimic atat de superlativ, mi se pare ...bombastic !

Asa ca stau si ma gandesc, ce titluri superlative sa dau gandurilor mele ce le astern pe acest blog.

Ziua iei sarbatorita in Seul 2015

Fabrica de vise

Traiesc un vis, ca e zi sau ca e noapte. . As vrea...as dori...ce bine ar fi....visez sa ...Visez cu ochii deschisi la minunile aceste lumi, la idealurile si dorintele mele. Visez noaptea...
Sunt o fabrica de vise. Si cred eu ca de nu as mai visa , nu as mai fi. Cateodata  renuntam la visurile noastre ,sau  le impaturim si le punem undeva bine , la naftalina , poate intr-o buna zi isi vor putea deschide aripile sa isi ia zborul , alta data ne lasam purtati de victoria implinirii lor, a visurilor.
Totul e dorinta, nazuinta si visare.
Oare cate visuri nu avem cand suntem copii? -Cand ma fac mare voi fi ....alergand dupa umbra modelelor ce ni le abordam sus pe catarg, modele si nazuite ce se schimba cu anii, cu moda si societatea .
Sau adolescenta vine fara visurile ei? - Printul blond cu ochi albastri. ce ne va rapi si ne va iubi mereu...
Si la maturitate gata cu visurile? Avem o familie, casa plina de copii, masina legata la gard, iahtul in poiata si dolarii la ciorap. Deci gata cu visurile? Pai nu , ca nu putem ramine in urma societatii multilarelal dezvoltate si visam la cai verzi pe pereti. Sau roz bombon de mentosan.
Mai avem si cosmaruri desigur, pe care nu le visam ci le primim cadou de buna purtare.
Apoi la batranete punem visurile in cui ? Nu cred, ca inca mai avem ceva de visat, la o pensie marita, la o zi cu soare ca ne dor tate cele cand ploua, la o proteza super ce sa mestece singura...
Deci daca nu mai visez, inseamna ca nu mai exist.

Maimuta din 2016

 Un nou an a venit pe pamint,cu acorduri de clopot batut de marii edili ai orasului Seul .
O cifra schimbata , o noapte ca oricare alta, o noua zi batea la portile orizontului.
Aici a venit cu 7 ore mai devreme, aici toate sunt mai rapide, au alt ritm. Ma intorc cu gandul la revelioanele de acasa, petrecute la bunici, la cabana Podragu, in Mangalia la careva acasa, la restaurant...neaparat cu cineva, sa nu te prinda anul nou singur cuc. Sarbatoream pe tata, ce a venit pe lume la cumpana anilor....
Aici anii au alte intelesuri, pline de semne zodiacale mistice cu nume de animale. Acum e maimuta, si aia de foc. Na ! Nu era de ajuns ca e maimuta...Interesant e ca e zodia mea, sunt cat se poate de ..maimuta!
Pai daca intrebi pe cineva aici de varsta iti va raspunde ca e...maimuta , sau caine, sau sobolan ! H???
Si daca nu le ai cu calculele animalice , ramii cu intrebarea si atat.Cum zodiile se repeta la 12 ani, incepi si calculezi de zor, daca bineinteles sti ordinea lor, adica daca acum e anul maimutei  si eu is acolo, scazi vreo 12 sau adaugi , dar cum nu pica cifra pe maimuta, te gandesti ce animal o fi inainte....sau dupa...E interesant ca nu te plictisesti si nici nu pici rapus de Alzaimer cu atatea calcule de facut.
Apoi incepi sa te incamaradesti asa ca intre ...maimute... sau serpi...si spui ca suntem amici de zodie. Dar cum in fiece zodie ai doua parti, acum stai si iti pui intrebarea daca amicul e si el de foc sau o fi de lemn???
Am un prieten din Noua Zeelanda ce imi aduce informatii despre zodia mea. Si nu a uitat sa ma felicite ca e anul meu. Apoi sa vezi acolo ...ce mai e pe bune. Cica la meserii pe potriveala ar fi de actor, entertainer, de lider spiritual ,  etc...Apoi zau ca are dreptate. La cate maimutareli fac si eu am ajuns la tv prin roluri in drame sau pe scena dansand si cantand . Imi place sa fiu acolo, nu mi-e frica si nici trac nu am. Daca m-ai pune intr-un birou m-as ofili , vreau libertate .
Imi aduc aminte ca ne intalneam in oras cu prietenii si ziceau ca e un bairam la nush cine. Pai nu cunosc persoana zic eu, nu pot merge. Eeee, vii ca fara tine nu are farmec.Nu pt ca ma omoram cu bautul, dar faceam atmosfera ziceau ei. Deci am fost o maimuta de cand ma stiu .
Dar inca nu e timpul ei , al maimutei. Pentru ca anul nou inca nu a ...venit !