Dar cararile de stele sunt...visurile noastre. Aseara nu ma lua somnul, era vreo doua si eu inca calatoream printre amintiri sau viitor?Si analizam intelesul vietii pe "intelesul" meu. De cand ma stiu eram o filozoafa, in scoala imi ziceau ca sunt prea"batrana" pentru intrebarile, observatiile si discutiile mele. Un Socrate .Sau o Socrata!
STIU ca viata nu incepe si nu se termina aici pe pamint. STIU ca suntem conectati la marele Univers prin energia indestructibila numita "suflet"sau "soul". Stiu ca totul in jurul meu este energie, a carei unde le percepem constient sau nu.
Interesant este ca am gasit in ultimul timp oameni cu care pot conversa pe teme "absurde" ce tin de aceste intelesuri si acceptari a ceea ce suntem . Si stiu ca antenele noastre recepteaza exact acele unde emise de cei pe care ii cautam, pe care ii dorim constient sau nu in jurul si in viata noastra. E ciudat sa ma refer la noi ca fiind antene ce emit si recepteaza unde energetice, dar eu asa simt ca energia exista si va exista mereu in noi.
Alt lucru interesant , gandesc pe mai multe planuri, care se suprapun, contopesc , anuleaza sau impreuneaza , planuri din pozitii total opuse. Cred in puterea dumnezeiasca, ca EL exista cu adevarat, am citit si citesc biblia. Si totusi cred si ca EL este din "spatiu extraterestru" . Cred si stiu ca nu suntem singuri , ca exista cerul acesta imens plin cu stele . Ca EL are puteri extraordinare. Ca cei ce sunt acolo, pe carari de stele comunica cu noi mereu. Ca nu suntem intr-o lume tridimensionala, percepem mult mai multe dimensiuni daca Vrem, prin senzori ce nu putem sau mai bine zis nu vrem sa ii acceptam ca exista.
Religiile au cel putin un punct comun toate. Nu are rost sa ne omoram pentru ca "dumneZeul "meu e cel adevarat. Daca chiar crezi in EL , cum de nu poti concepe si ca ceilalti cred in EL , care se numeste doar altfel? Si stiu ca cei "religiosi"ma condamna pt ca spun ca EL este extraterestru. Care pur si simplu inseamna ceva ce Nu este terestru! Vorbim ca este in Ceruri , care inseamna ... Nu am zis niciodata ca EL este un omulet verde cu antene sau mai stiu eu ce creautura din filmele SF.
....Dar in paralel citesc si cartile lui R. Cinamar. Si le gandesc .
Citesc multe , despre mistere mai ales. Din felurite domenii. Si nu pot sa nu le gandesc, nu doar sa le citesc. De cand ma stiu eram atrasa de mistere, la tv nu prea aveam ce vedea atunci, doar teleenciclopedia ce o urmaream foarte atenta. Mai apucam ceva reviste, mai stateam la "taifas" cu profii ca sa aflu ceva ce nu avea de a face cu materia scolara. Ma interesau descoperirile, citeam pe J. Verne pe care il consider un om ce a trait conectat la dimensiunea viitorului, mesajele primite erau foarte clare si exacte, desi se considerau cartile lui de domeniul SF.
Am dreptate sau nu, depinde de orizontul fiecaruia cat de larg este . Nu caut aprobare. Pur si simplu asa am trait si traiesc .
... Divaghez acum. De la cararile mele de stele...care sunt exact visele. Prin ele ne conectam cu celelalte dimensiuni. Visele sunt trairile sufletului. Ne intalnim acolo cu cei plecati, cu cei ce vor veni in viata noastra. Nu ne amintim de multe ori ce visam , nici macar o scena. Dar uneori revizualizam cu lux de amanunte visul. Oare de ce aceasta diferenta?E vreun mesaj ce trebuie retinut? Cum sa il interpretam sau mai bine zis sa il folosim acest mesaj? Nu stiu , dar cred ca noi traim intens si atunci cand dormim. Ori poate doar eu. Sa nu generalizez, ca sunt care vor spune ca "dorm bustean" si ca eu o iau razna.
Dar cea mai mare intrebare a mea este: de ce nu suntem lasati sa credem ca suntem nemuritori? Ca acest suflet-energie este indestructibil.
Ne risipim energia , palpaim doar cateodata...
....Carari de stele , alerg pe ele cu gandul , cu visul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu