Am ajuns cu totii la concluzia ca ne lasam condusi de vanitate si de doarinta de a avea tot mai mult . Alergam dupa averi, sau renume. Mult peste ceea ce avem nevoie. Invidia si ura ne departeaza de fericire, uitam sa alcatuim acel puzzle din clipe si lucruri marunte ce ne-au

facut fericiti , punem prea mult pret pe ce vor sau spun altii, fara sa ne gandim ca nue ceea ce vrem noi ca sa ne simtim fericiti. Si....concluzia ? Ramine ca fiecare sa gaseasca raspuns unde si cum isi va creea propria fericire.

Va spun eu ca a meritat toata aceasta experienta, desi azi ma simt ca "batuta la milimetru" , am o febra musculara de abia ma tarai. Si e bine sa incerci macar sa intelegi , sa inveti despre alte religii si cei ce le urmeaza. E f grea viata la tempu , vei astepta poate 10 ani pt a deveni preot budhist, vei respecta reguli f stricte si nu usoare deloc.

Poate va intrebati ce fac ei intre rugaciuni. Invata despre viata, despre budhism , desenand , scriind, meditand. Intretin gradina de zarzavat, merg pe munte dupa burieni...se redescopera pe ei insisi. Si ceva f misterios. Spun ca atunci cand un mare preot budhist moare, se aseaza langa el 4 vase umplute cu apa curata, se acopera cu o hartie speciala. Si ...acolo vor gasi mici "perle" , din trupul acelui preot, cum cand au ajuns acolo in acele vase acoperite nimeni nu poate spune. Nu e Hudini acolo...deci...ramine mister.