In lumea larga

Agitatie, lume multa, genti desfacute , politai bagati pana la coate in boarfele geamantanelor, comenzi date in diferite limbi...Doamne ! e de groaza pe aeroport, asteptand imabrcarea in avionul ce ma va duce in lumea larga. Larga e lumea si eu am ales tocmai capatul ei, acolo unde o dus mutu iapa!
Dupa peripetii prin Moscova, unde am stat cu soldatul inarmat pana in dinti la usa hotelului, si o mica excursie prin Piata Rosie, am auzit:"Welcome to Kimpo international airport." Alta vanzoleala, lume pestrita, vorbind Dumnezeu stie ce. Iar bagaje, copii tipand, si fetze ce par toate la fel. Asteptam si noi la bagaje. Apare in sfarsit o geanta, mai asteptam si pe cealalata, asteptare zadarnica! Merg plangand la biroul de genti pierdute, oboseala isi zice cuvantul si disperarea ca am ajuns cu ce-i pe mine in asta lume larga. No problem! mi se spune veti primi geanta acasa, sigur s-a ratacit pe undeva.

Asta e! Luam un taxi ce incepe sa alerge, taind campuri pustii , zarind cate o lumina ici colo...tristete in suflet, am calcat cu stangu zic eu, cu gandul la bagajul pierdut, la pustietatea ce ma inconjoara si ma apuca deja dor de casa. E frig, sfarsit de februarie. Ma gandesc la mama pe care am lasat-o plangand intr-o statie de autobuz...dar sunt aici acum, la capat de lume cu omul pe care l-am ales sa-mi fie sot.
Am coborat intr-un tarziu, ne astepta o domnisoara sa ne ajute la ...bagajele pierdute ma gandesc eu. Is pe alta lume, aud ceva vorbindu-se, urmez si eu lumea. Ajungem intr-o curte, unde sunt mai multe usi . Una se deschide si vad doua gagalici zgaindu-se la mine. Apoi alearga la el"appppaaaaa"" .  Ma uit in jur, lume mica, ma simt Guliver in tara piticilor. De auzit aud, dar de inteles pace ! Zic si eu o urare de hello la mama soacra pe care o vad pt prima data.  
Mi-e foame, is trista, is pierduta in zgomotele ce  par a fi cuvinte. Imi cumpara paine , un fel de franzela si ceva ce semana cu salamul. Somn de oboseala, ma indeamna sa merg in camera de alaturi ce va fi a noastra, ma uit ca gasca-n lemne. Unde o fi patul? Pai... care pat? ala de acasa din camera mea cu cearsaf roz? As vrea eu. Intinde o plapuma pe jos si imi face semn ca e...patul. Ma lungesc si dupa juma de ora is amortita , os in os intra de nu mai stiu care pe unde e, ce sa dorm...Of !!!! Dupa o vreme incep sa simt ca iau foc, arde podeaua!!!! Sar si ma cocot pe plapuma de alaturi pusa asa in 4...Doamne, !!!!!asta da viata si comfort! Cine m- o fi pus sa plec in lumea larga?