Acasa

Oare unde si cand spunem "acasa"? Cand sunt aici la ist` capat de lume , acasa inseamna casa unde asteapta la poarta mama, satul unde sunt ingropati bunicii si tata, locul unde m-am nascut si unde am copilarit. Si totusi acasa mai inseamna si locul unde am o familie, un sot si copii care ma asteapta din lungile mele concedii. Oare putem avea in sufletul nostru doua "acasa"? Nu e usor sa fii impartit nu intre doua case, ci intre doua case si doua continente.
Numaram zilele pana la plecarea mea acasa, si imi facusem planuri ....dar socoteala din targ nu e ca cea de acasa. Am avut sansa sa am parte de o iarna asa...cum nu a fost demult, cu multa zapada, frig...Nu am putut colinda asa cum imi propusesem, trenuri intre gari si ninsori, sosele inchise, casa izolate...
Dar am avut parte de sanius, de focul din soba, mamaliga cu branza sau lapte, cafele baute cu pisi (ma trezeam dimineata , puneam ibricul de cafea si chemam pisi sa vina, ), om de zapada, caruia ii jumulise Bobita nasul , iar varu` l-a pus pe post de ....morcov! Partide de table cu vecinul, Aurelia si unchiul, a fost si un campionat tareee(ce inseamna sa joci in deplasare, am pierdut destul de des).
Multi spuneau ca am venit cu frigul , zapada si ...revolutia. Ca incepusera si mitingurile prin piete.
Acasa...ne gandim mereu cu nostalgie , cu regrete, cu sperata ca vom mai prinde un tren sau avion spre ...ACASA! Oricum va fi , mie tot imi place acasa.

Pisicile la ...cafeaua lor.

Casa ce are cusma de omat si ninge...ca in povesti.

Vine saniutaaaa!!!!

Mama si omul de zapada...